Profilul noilor investitori italieni în sectorul energiei regenerabile din România și așteptările lor
Italia este al patrulea cel mai mare investitor străin în România, conform datelor publice privind ponderea în valoarea totală a investițiilor străine directe pentru anul trecut. Similar cu perioada 2012-2013, sectorul energiei regenerabile, și în special proiectele fotovoltaice, reprezintă una dintre zonele de interes pentru investitorii italieni. Ca și atunci, un număr important dintre clienții pe care îi asistăm în această perioadă în domeniul investițiilor și dezvoltărilor în regenerabile sunt companii italiene.
Multe lucruri s-au schimbat, însă, față de primul val de investiții în regenerabile. În ultimul an, împreună cu echipa noastră de energie, coordonată de Monica Cojocaru, am observat modificări în profilul investitorilor italieni atrași de acest sector și în așteptările pe care aceștia le au atât de la cadrul de reglementare național, cât și de la proiectele în care investesc.
Dacă, în perioada 2012-2013, investitorul italian tipic în energia regenerabilă era o companie de dimensiuni mici sau medii, care deținea câteva proiecte operaționale în România sau în alte țări europene, al doilea val de investiții în regenerabile atrage un nou tip de investitori. Vedem investitori strategici, de dimensiuni medii sau mari, activi în mai multe țări, unii dintre ei cotați la bursă. Mai mult, vorbim despre o altă putere financiară decât în urmă cu opt-nouă ani. Companiile care investesc astăzi în acest sector dispun deja de fondurile necesare, nu mai au neapărat nevoie (ca în primul val de investiții în regenerabile) de suportul financiar al băncilor locale.
În noua paradigmă, numărul de proiecte ready-to-build este încă scăzut și observăm că pare mai atractivă pentru investitori dezvoltarea de proiecte noi, de cele mai multe ori în parteneriat cu dezvoltatori locali.
Structura cererii de servicii juridice specifice pentru clienții italieni s-a schimbat în consecință: lucrăm mai mult pe acorduri de dezvoltare în parteneriat între investitori și dezvoltatori, iar în unele cazuri pe contracte de tip EPC pentru proiecte aflate deja în faza de construire. Cererea de servicii de asistență juridică în legătură cu tranzacții M&A pentru achiziția sau vânzarea de proiecte de energie regenerabilă a crescut semnificativ în ultimul an și jumătate, însă, spre deosebire de primul val de investiții, acestea intervin în alte etape de dezvoltare/ operare a proiectelor.
Nevoia de previzibilitate și stabilitate a cadrului legislativ se numără printre principalele cerințe ale investitorilor, iar investitorii italieni nu sunt o excepție în acest sens. Cu atât mai mult este importantă asigurarea acestei stabilități, având în vedere istoricul tumultuos al legislației care reglementa schema de sprijin acordată de România pentru investițiile în producerea de energie din surse regenerabile. Totodată, este necesară demararea de proiecte de investiții în creșterea capacității rețelei, astfel încât aceasta să poată face față în mod real dezvoltării de noi capacități de producție de energie.
O altă problemă de natură practică semnalată frecvent de către investitori în ultima perioadă o reprezintă oferta limitată de terenuri atractive pentru dezvoltarea de proiecte noi. În acest sens, o soluție ar putea-o reprezenta o stimulare de către stat a investițiilor mixte, agro-fotovoltaice, care să permită operarea aceluiași teren în același timp de către agricultori și producători de energie solară.
În mod evident, există un interes crescând pentru investiții în proiecte de producere a energiei regenerabile. Costul tehnologiei s-a redus, iar nevoia de a produce mai multă energie verde a crescut, importanța dezvoltării investițiilor în sector fiind recunoscută atât de mediul privat, cât și de sistemul public.
România concurează cu alte țări europene pentru atragerea de investiții în regenerabile, iar dacă dorește să aibă o șansă în aceasta competiție și să își poată atinge ținta stabilită pentru 2030, are nevoie de măsuri clare, stabile, sustenabile și inovatoare menite să încurajeze investițiile în acest sector. În acest sens, un plan strategic pe termen lung ar putea ajuta la creșterea încrederii investitorilor în capacitatea României de a le garanta un cadru legislativ previzibil și stabil.
***
Daniele Iacona este un avocat italian membru al Baroului din Italia și al Baroului București. Are un MBA și experiență de lucru în Italia, Spania, Australia, Brazilia, Bulgaria și Cehia. Lucrează în România din anul 2007 și este coordonatorul Italian Desk al Schoenherr și Asociații SCA din anul 2008.