Sari direct la conținut

Proiect de OUG: Arbitrul telecom va putea aloca până la 500 milioane de lei din excedentul din 2017 pentru proiecte care să dezvolte comunicațiile electronice din România

HotNews.ro
Sorin Grindeanu, presedintele ANCOM, si Petru Cojocaru, Ministrul Comunicatiilor, Foto: AGERPRES
Sorin Grindeanu, presedintele ANCOM, si Petru Cojocaru, Ministrul Comunicatiilor, Foto: AGERPRES

​​Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) va putea aloca cel mult 500 milioane de lei din excedentul bugetar al instituției, disponibil la finalul anului 2017, pentru finanțarea, în întregime sau parțial, a unuia ori mai multor noi proiecte care ar putea contribui, direct sau indirect, la dezvoltarea comunicațiilor electronice în România, inclusiv la nivel local, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Comunicațiilor. Sorin Grindeanu, președintele acestei autorități, a declarat în luna mai din acest an că nu-și dorește ca din acești bani să se facă centura la Brăila, ci să fie întorși în industrie, în proiecte care să crească accesibilitatea și calitatea serviciilor.

  • Ce se arată în Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență:

Sumele din excedentul bugetar al ANCOM provin din sectorul comunicațiilor electronice din România. Prin urmare, este adecvat ca acestea să fie utilizate pentru finanțarea unor proiecte care ar putea:

  • a) să genereze efecte, în mod direct sau indirect, de dezvoltare a sectorului de comunicații electronice în România, la nivel național sau la nivel local, adică la nivelul uneia sau mai multor localități;

Un exemplu de proiect care ar putea genera efecte, în mod indirect, de dezvoltare a sectorului de comunicații electronice la nivel local ar putea fi integrarea într-o platformă digitală a unor soluții de tip „smart city” din mai multe sectoare, între care și un serviciu public, pentru un număr de localități din România.

  • b) să faciliteze accesul la rețele sau servicii de comunicații electronice pentru persoane care, din cauza unor circumstanțe individuale sau ariei geografice în care locuiesc ori își desfășoară activitatea în România, ar putea suferi de excluziune digitală;

Potrivit unui studiu ANCOM, la data de 1 noiembrie 2017, peste 3.000 de localități rurale (sate care aparțin de comune) din România nu erau, potrivit declarațiilor operatorilor de comunicații electronice, deservite de rețele fixe în măsură să asigure viteze de transfer a datelor de 30 Mbps sau mai mari. Cei aproape un milion de locuitori din aceste localități, precum și persoanele juridice cu puncte de lucru acolo, se află, într-o anumită măsură, în risc de excluziune digitală. De asemenea, persoanele cu dizabilități sau cele cu nevoi sociale ar putea suferi de excluziune digitală.

  • c) să creeze unele beneficii în favoarea utilizatorilor finali de comunicații electronice din România, inclusiv la nivel local, de exemplu prin creșterea gradului de diversitate a ofertei, de calitate a serviciilor etc.

Dacă ANCOM apreciază oportun sumele ar putea fi utilizate pentru implementarea unui ajutor de stat individual sau a unei scheme de ajutor de stat, inclusiv a unei scheme de ajutor de stat de minimis, cu respectarea legislației naționale și europene de autorizare a ajutoarelor de stat.

Sfera potențialilor beneficiari ai finanțări va fi stabilită prin decizie a președintelui ANCOM, în condiții obiective și nediscriminatorii. În orice caz, prezentul proiect de act normativ nu limitează posibilitatea ANCOM de a finanța, dacă apreciază oportun, proiecte ale persoanelor juridice de drept public, precum autorități publice centrale ori locale, sau proiecte ale mediului privat.

În măsura în care proiectele vor fi duse la îndeplinire potrivit cerințelor ANCOM și celor asumate prin contractul de finanțare sumele acordate vor avea caracter nerambursabil pentru beneficiari.

  • Contractele de finanțare se vor încheia în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2023.

ANCOM poate acorda finanțarea în mod direct sau mediat, prin intermediul unei alte persoane juridice de drept public sau privat. Aici s-a avut în vedere, de exemplu, posibilitatea de a suplimenta finanțarea unui proiect în derulare, aflat în responsabilitatea unei alte autorități publice de la nivel central sau local, ori de a coopta mediul privat, care prin expertiza pe care o deține, poate contribui la selectarea unor proiecte viabile sau poate chiar asigura o parte din finanțarea necesară. În acest caz mediul privat ar putea fi constituit din instituții financiare (entități bancare, alte instituții de credit).

ANCOM va decide, în funcție de circumstanțele concrete, dacă finanțarea se acordă anterior sau ulterior realizării proiectelor.

Prin decizie normativă a președintelui ANCOM, emisă în termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de act normativ, se vor stabili obiectivele concrete care urmează să fie finanțate, respectiv se vor organiza detaliile acordării sprijinului financiar. În acest sens, ANCOM are dreptul să achiziționeze servicii de consultanță, rapoarte, studii sau analize de specialitate, ori să colaboreze cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Există prevederi care stabilesc condițiile în care ANCOM constată și dispune recuperarea, în întregime sau parțial, a finanțării în cazul în care condițiile de acordare a finanțării nu au fost respectate sau au fost respectate în mod necorespunzător de către beneficiari. Sumele de recuperat astfel vor reprezenta creanțe bugetare.”

Nu în cele din urmă, în nota de fundamentare se mai precizează că „sumele prevăzute în cuprinsul actului normativ sau o parte dintre acestea ar putea fi utilizate de către ANCOM, dacă apreciază oportun, pentru implementarea unui ajutor de stat individual sau a unei scheme de ajutor de stat, inclusiv a unei scheme de ajutor de stat de minimis, cu respectarea legislației naționale și europene de autorizare a ajutoarele de stat.”

Proiectul de OUG a fost publicat spre consultare publică în data de 28 iunie pe site-ul Ministerului Comunicațiilor. Despre acest proiect a scris astăzi și Profit.ro.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro