Proiectul privind radarele, criticat dur de Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor: Este în contradicție cu bunele practici europene, nu este susținut de niciun studiu și ar putea avea un efect negativ asupra siguranței rutiere

​Organizația independentă ETSC, cu sediul la Bruxelles, critică proiectul de lege care schimbă modul în care radarele vor fi instalate și semnalizate, avertizând că respectarea limitelor legale de viteză va fi foarte dificil de verificat. Reamintim că deputați din toate partidele politice, mai puțin USR, din comisia juridică și cea pentru de Transporturi din Camera Deputaților au votat un proiect de lege care aduce modificări la Codul Rutier și obligă ca polițiștii rutieri să folosească radarele doar pe mașini inscripționate și în locuri semnalate cu panouri rutiere afișate cu 500-1000 de metri înainte.

Consiliul European pentru Siguranta Transporturilor (ETSC), organizație independentă pentru promovarea siguranței rutiere, a pregătit o reacție față de acest proiect de lege pe care îl consideră ”periculos pentru siguranța rutiera”.

”Am fost profund surprins și întristat de avizul Comisiilor reunite asupra proiectului de Lege pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu amendamentele admise, care este în contradicție cu bunele practici europene, nu este susținut de niciun studiu și ar putea avea un efect negativ asupra siguranței rutiere”, spune Antonio Avenoso, director al ETSC.

ETSC spune că, dacă proiectul de lege menționat mai sus este votat de plenul Camerei Deputaților în ședinta de luni, 2 iulie, respectarea limitelor legale de viteză va fi foarte dificil de verificat, mai ales în conditiile în care :

•  În prezent, in România nu funcționează sisteme automate fixe de detectare a vitezei. Numărul de amenzi date cu ajutorul camerelor fixe de monitorizare a scăzut de la 32,670 în 2011, la 4,550 în 2014 la 0 dupa anul 2014.  

•  Numărul amenzilor acordate în urma măsurării vitezei cu dispozitive radar mobile a scăzut de la un million în 2011 la 710,520 în 2017.  

•  Obligativitatea de a monta panouri de atenționare pentru fiecare acțiune a poliției pentru măsurarea vitezei participanților la drum va îngreuna acest proces și presupune resurse financiare suplimentare.  

Proiectul de lege prevede că dispozitivele destinate măsurării vitezei se vor instala exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil (art.109, punctul 4). În plus, În cazul utilizării dispozitivelor radar va fi obligatorie presemnalizarea prezenței acesteia prin panouri de atenționare montate de administratorul de drum cu minimum 500 m în localitate si cu minimum 2000 m în afara localității, dar nu mai mult de 1000 m în localitate și 4000 m în afara localitîții față de radar (art.109, amendamentul 6).

”Este important de subliniat faptul că, deși în anumite țări europene legislația prevede ca radarele mobile să fie vizibile și localizate în principal în zonele cu risc crescut de accidente, aceste țări dispun în paralel de un sistem extins de sisteme automate de supraveghere a vitezei (camere fixe, controale pe secțiuni de drum) care au grad sporit de eficacitate.

În Franța, spun cei de la ETSC, sunt instalate radare mobile pe mașini neinscripționate care folosesc un flash infraroșu, nedetectabil de către conducători. La 1 iulie 2017, 382 de vehicule neinscripționate au fost în traficul francez pentru a depista șoferii care depășesc limita de viteză. Până în 2017, șoferul mașinilor cu radar instalat din trafic trebuia sa fie jandarm sau polițist în uniformă. Din aprilie 2018, operațiunile mașinilor dotate cu radar de detectare a vitezei au fost subcontractate companiilor private”.

ETSC amintește și că rata mortalității in România este de peste 3 ori mai mare decât a altor țări din Uniunea Europeană și aproape 2.000 de oameni mor în fiecare an pe șosele..