PwC Romania Technology Summit: Adoptarea AI devine motorul noii transformări în business și nu mai poate fi amânată

Inteligența artificială a trecut rapid de la statutul de promisiune tehnologică la cel de prioritate de business, iar companiile care întârzie adoptarea AI riscă să piardă teren într-o competiție tot mai accelerată. La prima ediție a PwC Romania Technology Summit, specialiștii în tehnologie ai PwC și invitați de top din mediul de afaceri au transmis un mesaj clar: adopția AI trebuie privită nu doar ca un proiect de tehnologie, ci ca un proces amplu de transformare a afacerii, condus la nivel de leadership și integrat în strategia organizației. În centrul acestei schimbări se află câteva direcții esențiale: nevoia de viteză în adoptare, orientarea către valoare concretă pentru business și angajați, dar și construirea încrederii în noile sisteme, pentru ca utilizarea AI să poată fi extinsă cu impact real în organizații.

Prezentările din prima parte a evenimentului pot fi urmărite aici

Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a vorbit despre provocările cu care se confruntă liderii de organizații în a ține pas cu ritmul accelerat de transformare determinat de AI și a prezentat date în premieră dintr-un studiu regional realizat de PwC privind utilizarea AI de către companii:

„Astăzi, ceea ce se întâmplă este fundamental diferit. Inteligența artificială generativă nu este doar o versiune mai puternică a instrumentelor pe care le aveam deja. Lucrurile care se întâmplă azi și ceea ce poate face tehnologia sunt semnificativ diferite. Dacă ne gândim la evoluția de la simpla execuție de instrucțiuni la generarea de conținut, la raționament și, mai nou, la acțiunea autonomă, ne dăm seama că ritmul schimbării este major. Această schimbare accelerată este cea care determină organizațiile să se transforme și creează o provocare pentru toți liderii. Nu vorbim despre o provocare tehnologică, ci despre o provocare de leadership, pentru că întrebarea care se pune nu este dacă vom investi în AI, pentru că va fi nevoie, ci dacă luăm decizii cu viteza necesară în acest moment și dacă reușim să construim organizații suficient de puternice și reziliente încât să absoarbă următorul val de schimbare și pe cel care vine după el.”

„Un studiu pe care urmează să-l lansăm în cursul lunii mai ne arată că doar 2% dintre companiile din România au declarat că dețin o strategie completă aprobată, care are și indicatori pentru măsurarea beneficiilor aduse de inteligența artificială. Și poate și mai relevant este faptul că aproape 80% dintre respondenți ne-au semnalat că nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor. Barierele principale sunt, cred, clasice: dificultatea în măsurarea beneficiilor investițiilor făcute, lipsa de personal calificat și constrângerile bugetare. Dar eu cred că liderii pot surmonta aceste bariere și pot transforma acest lucru într-o oportunitate, deoarece organizațiile care vor trece din faza de experimentare, în care ne găsim astăzi, la faza de execuție și adoptare a tehnologiilor bazate pe AI, nu numai că au oportunitatea de a recupera decalajul, dar vor putea să fie și printre liderii din România.”

Lilia Christofi, EMEA Data and AI Financial Services Partner, PwC UK, a explicat că transformarea cu ajutorul AI nu este doar un proiect al departamentului IT, ci trebuie să fie parte a strategiei de business și asumat de top management pentru a avea succes:

„Cea mai importantă miză a AI nu este doar productivitatea, ci capacitatea sa de a genera venituri și de a crea noi avantaje competitive. Dacă o organizație nu pornește cu metricile potrivite, cu suficientă ambiție și cu o viziune clară susținută de leadership, atunci programul de AI riscă să eșueze. De aceea, transformarea trebuie condusă de sus în jos, cu aliniere între CEO, COO, CIO și întregul C-level. O transformare AI este, în esență, un proces de transformare a businessului, nu un simplu program tehnologic.” 

„Pentru ca AI să creeze valoare reală, organizațiile trebuie să definească foarte clar scenariile în care agenții inteligenți produc impact, să conecteze cunoașterea instituțională cu datele și insight-urile interne și să construiască modele reutilizabile, integrate în platforme agentice. Miza nu este implementarea unor cazuri de utilizare punctuale, ci dezvoltarea unei noi capabilități tehnologice la nivelul întregii organizații. Doar astfel aceleași fundații pot fi reutilizate pentru monitorizarea performanței, conformității și deciziilor în diferite funcții executive. Fără această concentrare și reutilizare, trecerea la scară enterprise devine aproape imposibilă.”

„Multe organizații cred încă faptul că fiecare proces automatizat trebuie să păstreze permanent omul ”în buclă”. În realitate, o astfel de abordare limitează puternic câștigurile de productivitate și reduce șansele de a crea noi fluxuri de venit și servicii. Dacă oamenii continuă să execute fiecare pas și să ia fiecare decizie, schimbarea rămâne doar incrementală. Modelul către care evoluează companiile este unul în care omul nu mai este în interiorul fiecărui proces, ci deasupra lui: supraveghează excepțiile, gestionează escaladările, interpretează semnalele organizației și adaugă valoare strategică. Accentul nu mai cade pe proces în sine, ci pe rezultat.” 

Prezentarea susținută de Barbora Paulovic Deckerova, Președinte Microsoft Europa Centrală și Asia Centrală și discuția cu George Călinescu, CFO Banca Transilvania pot fi urmărite aici:

Barbora Paulovic Deckerova, Președinte Microsoft Europa Centrală și Asia Centrală, a subliniat necesitatea ca organizațiile din România să accelereze adopția inteligenței artificiale pentru a ține pasul cu cele din țările vecine, dar și pentru a răspunde cerințelor noilor generații de angajați, care sunt nativi digitali:

„Raportul Microsoft AI Diffusion, care se bazează pe date privind utilizarea AI în 82 de țări, arată că România este în prezent pe locul 62 din 147 de țări. O clasare în prima jumătate nu e un rezultat rău, însă vedem țări din Europa de Est care sunt mult mai bine poziționare, cum sunt Ungaria, Cehia, Polonia și Bulgaria, care sunt în top 30. De asemenea, dacă ne uităm la ritmul anual de creștere a adopției AI – în România este de 0,9% în timp ce în țările fruntașe adopția crește de patru ori mai repede. Dacă ritmul de adopție rămâne atât de lent, diferența față de lideri se va adânci, iar noi vom privi transformarea doar din urmă, în loc să participăm activ la ea.”

„O companie care vrea să înceapă cu AI ar trebui să se uite mai întâi în două direcții: unde poate obține cea mai mare valoare de business și unde își poate ajuta cel mai mult oamenii să devină mai eficienți. De aici pornește transformarea reală: din îmbunătățirea experienței angajaților, din relații mai bune cu clienții, din procese de business mai rapide și din capacitatea de a inova mai inteligent.”

„AI nu mai este doar o investiție pe care o analizezi prudent într-un Excel, ci a devenit o așteptare firească din partea angajaților. Oamenii vor să fie la fel de eficienți la birou cum sunt în viața personală, iar tinerii care intră acum pe piața muncii se așteaptă ca sarcinile repetitive și fără valoare să fie automatizate. Dacă firmele nu oferă acest tip de mediu, riscă să piardă exact oamenii cei mai buni. Transformarea cu AI începe adesea în locurile în care oamenii pierd cel mai mult timp cu activități administrative. Când eliberezi angajații de pregătiri inutile, căutări repetitive și muncă birocratică, le dai înapoi timpul pentru ceea ce contează cu adevărat: relația cu clientul, deciziile mai bune și creșterea businessului. Iar beneficiul nu se vede doar în productivitate și viteză, ci și în satisfacția oamenilor față de propria muncă.”

George Călinescu, CFO Banca Transilvania, a vorbit despre experiența celei mai mari bănci din România în implementarea AI la nivel de organizație și beneficiile obținute:

„Astăzi, AI este deja integrată atât în echipele noastre, cât și în produsele și serviciile pe care le folosim intern sau le oferim clienților. În BT Pay, aplicația principală pentru clienții individuali, avem un chatbot utilizat la scară foarte mare, cu milioane de interacțiuni. Dacă la început, în 2023, vorbeam despre aproximativ 30.000 de clienți și 100.000 de interacțiuni într-un an, ulterior am ajuns la peste 1,5 milioane de clienți care interacționează cu chatbotul. Acest lucru înseamnă timp economisit pentru clienți și mai puțină presiune pe call center. Din măsurătorile noastre reiese că 80% dintre interacțiuni duc direct la rezolvarea problemei, iar doar 20% trebuie transferate către etapa următoare.”

„În transformarea cu AI, totul pornește de la încredere. În relația cu clienții, a trebuit să câștigăm această încredere testând foarte riguros instrumentele, pentru a ne asigura că răspunsurile oferite sunt corecte. În interiorul organizației, încrederea angajaților s-a construit printr-o combinație de training, exemplu personal și disciplină managerială. Am organizat peste 200 de sesiuni de training, de la nivel începător până la avansat, dedicate utilizării AI, la care au participat mii de colegi. În paralel, managementul și-a făcut timp să discute direct cu echipele și să împărtășească propriile experiențe de utilizare a acestor instrumente, pentru a arăta concret cum pot ele să îmbunătățească munca de zi cu zi.”

Articol susținut de PwC România