PwC Romania Technology Summit: Cum folosesc AI liderii din România – de la eficiență la reinventarea modelului de business

Prima ediție a PwC Romania Technology Summit a adus pe scenă lideri din business și tehnologie într-o discuție despre cum redefinește inteligența artificială modul în care companiile operează, decid, inovează și creează valoare. Discuțiile au avut un accent puternic pe aplicabilitate: ce înseamnă concret AI-ul în organizații, cum poate fi integrat responsabil și ce diferențiază companiile care doar testează de cele care reușesc să transforme tehnologia într-un avantaj real.

Unul dintre mesajele recurente ale conferinței a fost că AI nu mai poate fi privit exclusiv ca un instrument de eficientizare. Pentru organizațiile care îl folosesc matur, el devine un catalizator al reinventării: accelerează analiza, simplifică procese, personalizează relația cu clientul, susține luarea deciziilor și deschide noi modele de business. În același timp, participanții au subliniat că beneficiile nu apar automat. Ele depind de strategie, de calitatea datelor, de arhitectura tehnologică, de viteza de execuție și de capacitatea companiilor de a ieși din logica proceselor moștenite.

Discuția din panelul conferinței PwC Romania Technology Summit poate fi urmărită aici:

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, a vorbit despre faptul că diferența reală în AI nu vine doar din accesul la tehnologie, ci din capacitatea companiilor de a o integra strategic și de a o transforma într-un motor de reinventare a businessului:

„Studiul PwC AI Performance 2026 arată o realitate pe care nu o mai putem ignora: aproape trei sferturi din valoarea economică generată de inteligența artificială ajunge doar la 20% din companii. Întrebarea este ce se întâmplă cu restul, dacă doar o minoritate implementează AI în mod sistematic și strategic. Răspunsul este că multe dintre ele încă lansează proiecte pilot și testează soluții care rămân, în mare parte, la nivel de concept. Diferența nu este, de fapt, una de buget sau de tehnologie, ci de mentalitate și de strategie. Aici se vede foarte clar linia de separație dintre companiile care doar experimentează și cele care încep cu adevărat să transforme AI-ul într-un avantaj competitiv. Pentru mine, mesajul este simplu: dacă nu treci de la testare la implementare strategică, riști să rămâi în afara zonei în care se creează cea mai mare parte din valoarea economică.”

„Companiile din top nu folosesc AI doar ca pe un proiect de eficiență, ci pentru a face lucruri complet noi. AI-ul devine un motor de reinventare a afacerii: ajută la identificarea unor noi surse de venit, a unor noi modele de business, a unor noi piețe, mai ales la intersecția dintre industrii. În paralel, aceste companii investesc masiv în calitatea datelor, în guvernanță și în încredere. Nu este vorba doar despre tehnologie, ci despre capacitatea de a construi pe fundații solide. Datele arată că organizațiile care inovează cu AI au o capacitate de reinventare de 2,6 ori mai mare și valorifică oportunitățile de convergență între industrii de două sau de trei ori mai intens. Din acest motiv, întrebarea nu mai este dacă folosim AI, ci cum îl folosim: doar ca să supraviețuim mai eficient sau ca să reinventăm jocul.”

Sergiu Neguț, Co-fondator, Chief Strategy Officer & SVP of People and Corporate Operations, FintechOS, a explicat cum tehnologia și AI-ul permit hiperpersonalizare, experiențe mai umane și o nouă capacitate a companiilor de a lua decizii mai bune și de a obține rezultate superioare:

„Cred că asta ne caracterizează în momentul ăsta: faptul că tehnologia devine atât de embedded în viața noastră și faptul că o folosim ca să decodificăm inclusiv lucrurile care umanizează business-ul. Noi ajungem să facem human banking tocmai pentru că avem atât de multă tehnologie încât putem să facem hiperpersonalizare și contextualizare de servicii la un nivel la care ele par mult mai umane decât dacă ar fi fost produse vreodată doar de niște agenți umani. Asta înseamnă că tehnologia nu mai este doar infrastructură sau eficiență, ci devine un mod de a construi experiențe mai apropiate de oameni. Managerii care reușesc să-și pună obiectivele potrivite și să facă alegeri bune privind tehnologiile pe care le folosesc au astăzi puterea reală de a decide rezultatul. Nu mai este doar întrebarea tradițională buy or build. Din punctul meu de vedere, nu mai există pur și simplu buy or build, ci există: ce cumpărăm și ce construim, din ce fel de tool-uri și cum le combinăm ca să obținem maximum de outcome și maximum de learning.”

„La rolul pe care îl are tehnologia în momentul ăsta în viețile noastre, este imposibil să mai conduci o companie de orice fel, inclusiv una non-tehnologică, fără să ai o înțelegere reală a ceea ce poate și a ceea ce nu poate face tehnologia, ca să poți să-ți asumi outcome-ul și nu doar acțiunile. În zona asta de frontieră în care suntem acum, în care tehnologia se schimbă extrem de repede, există diferențe majore între nivelul de performanță pe care îl pot obține unele organizații și nivelul de performanță pe care îl obțin altele în același spațiu competitiv, pornind uneori de la aceleași date. Diferența vine din felul în care folosesc tehnologiile noi, într-un context în care încă nu știm exact câtă performanță se poate obține. Din cauza asta, spectrul este extrem de larg. Tocmai aici apare și miza reinventării: nu doar să adopți tehnologia, ci să înțelegi suficient de bine ce poate face ca să iei decizii mai bune, să schimbi mai repede și să obții rezultate net superioare.”

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România, a vorbit despre AI ca motor al strategiei de business, despre nevoia de implementare pragmatică și despre folosirea lui pe scară largă în relația cu clienții și în procesele interne ale organizației:

„Noi nu avem o strategie separată de AI. Avem o singură strategie, strategia de business, aceea de a fi cel mai bun consilier financiar pentru fiecare tip de client, pe cel mai larg spectru posibil al nevoilor sale, și de a-i face viața mai ușoară prin soluțiile noastre digitale. AI-ul este pentru noi un motor care ne poate da mai multă viteză pe această traiectorie, nu o strategie nouă, alternativă. La început am crezut că vor exista câteva proiecte mari care vor transforma masiv și foarte rapid banca, schimbând complet modul de operare. Dar în ultimii doi ani și jumătate am învățat că, de fapt, este mai degrabă vorba despre o implementare pragmatică, largă, distribuită în tot spectrul de funcții, procese și taskuri din bancă. Avem mii de consilieri care folosesc instrumente susținute de mai multe motoare AI, care le sugerează următoarea cea mai bună ofertă de discutat cu clientul, îi ajută să răspundă pe loc la întrebări dificile sau nestandard și chiar le oferă coaching înainte de întâlnirea reală cu clientul. Avem, desigur, AI și în call center. Pentru noi, beneficiul nu vine dintr-un singur proiect spectaculos, ci din faptul că AI-ul accelerează, completează și întărește strategia de business în multe puncte concrete.”

„Din perspectiva mea, atunci când mă uit la un use case de AI, îl trec mental printr-un checklist în cinci puncte. Primul este dacă acel caz de utilizare contribuie cu adevărat la direcția noastră strategică, la radical growth, pentru că doar pentru că putem construi ceva nu înseamnă că și trebuie să o facem. Dacă nu este cu adevărat un motor pentru strategie, pentru mine este imediat no go. Al doilea checkpoint este pragmatismul. Foarte des oamenii vin foarte entuziasmați pentru că AI poate face ceva, dar dacă aud că este un instrument fantastic, că poate face multe și că toată lumea din bancă l-ar putea folosi, de obicei sunt deja aproape sigur că acel lucru nu va funcționa. Cred foarte mult că totul trebuie gândit pragmatic, structurat, cu claritate despre ce trebuie să facă și cu impact predictibil. Al treilea checkpoint este secvența sănătoasă de implementare. Dacă vrei să îmbunătățești un proces, primul pas nu este AI-ul, ci eliminarea: pași, niveluri de decizie, documente. Apoi vine simplificarea. După aceea, automatizarea și digitizarea tradițională. De multe ori, problemele pot fi rezolvate prin RPA și nu ai nevoie de modele LLM pentru a muta date structurate dintr-o parte în alta. Abia apoi vine AI-ul. Pentru noi, AI-ul trebuie introdus în ordinea corectă și folosit acolo unde aduce o opțiune nouă și valoroasă de a face lucrurile.”

Ionuț Sas, Senior Vice President UiPath, a menționat schimbarea profundă a modului de lucru odată cu apariția LLM-urilor, despre interacțiunea naturală dintre oameni și tehnologie și despre democratizarea construirii de aplicații în interiorul organizației.

„Ceea ce am încercat să facem cu agenții noștri este să ajungem la o comunicare la nivel uman, uzual, un fel de native language, în care instrucțiunea este dată efectiv ca un prompt, prin cuvintele tale proprii. În spatele acestor cuvinte încep apoi să ruleze toate elementele din platforma noastră: diverși algoritmi, diverse limbaje, sisteme care nu sunt neapărat ale noastre. Pot fi accesate diferite sisteme LLM, fie că vorbim de OpenAI, Anthropic, Google Gemini sau Mistral, iar în același timp platforma accesează și partea de automatizare și tot ce înseamnă API connectivity pe care am reușit să o dezvoltăm. Pentru noi, valoarea reală apare atunci când omul nu mai este obligat să vorbească în limbajul tehnologiei, ci tehnologia devine capabilă să înțeleagă limbajul omului și să orchestreze, în spate, toate componentele necesare. Asta înseamnă o formă foarte concretă de reinventare cu ajutorul AI: simplifici interacțiunea, deschizi accesul la capabilități complexe și permiți organizației să lucreze mai natural, mai rapid și mai aproape de intenția reală a utilizatorului.”

„Am început diverse programe prin care am democratizat foarte mult, la nivelul echipelor noastre, nu doar în echipa financiară, ci în întreaga organizație, modul în care oamenii își pot gestiona propriile aplicații. Ca să dau un exemplu concret, unuia dintre cei mai talentați colegi i-am spus joi seară să facă o aplicație în zona de balance sheet reconciliation la nivel global, folosind unul dintre produsele noastre împreună cu cloud și cu celelalte capabilități disponibile, iar a doua zi a venit cu prototipul. Lucrurile acestea s-au întâmplat efectiv într-o manieră extrem de rapidă, în foarte puțin timp, inclusiv în zona de dashboarding și detalii de execuție. Aici se vede foarte clar beneficiul noilor tehnologii: capacitatea de a transforma ideea în prototip aproape imediat și de a distribui această putere mult mai larg în organizație. Partea complicată apare după aceea, când trebuie să conectezi aplicația în ecosistemul companiei, astfel încât să fie viabilă din toate perspectivele și să respecte toate regulile și reglementările relevante. Dar chiar și așa, viteza cu care poți construi, testa și itera schimbă radical felul în care o companie se poate reinventa.”

Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe, a vorbit despre folosirea pragmatică a AI și a tehnologiei pentru a accelera analiza, a simplifica munca echipelor și a face procesele și produsele mai eficiente și mai accesibile:

„Avem grijă să ne menținem la zi cu tehnologia, însă nu o folosim întotdeauna, iar asta este o decizie conștientă. Alegem în mod conștient dacă mergem sau nu într-o anumită direcție. Nu vrem să fim pionieri de dragul de a fi pionieri, ci vrem să aducem tehnologia atunci când clienții au nevoie de ea și să avem grijă să o menținem super accesibilă. Același principiu se aplică și în business, și în produsele noastre, și în modul în care lucrăm. De exemplu, analiza legată de poziționare, de clienți și de trenduri, pe care altădată o făceam într-un an, am reușit să o facem în două săptămâni folosind și agenți de AI. Nu era vorba despre o reinventare totală, ci despre o reexaminare, dar diferența de viteză este enormă. Pentru mine, asta spune foarte mult despre felul în care trebuie folosită tehnologia: super pragmatic, fără rocket science inutilă, fără complicații gratuite, ci cu efect real în business. Dacă tehnologia te ajută să înțelegi mai repede piața, să iei decizii mai bune și să rămâi relevant pentru client, atunci ea are sens.”

„Un exemplu foarte concret din viața de zi cu zi este că vrem să facem viața mai ușoară vânzătorilor Dacia. Mașina este foarte simplă, iar actul de vânzare trebuie și el să fie foarte simplu. Până ieri, multe dintre întrebările vânzătorilor se rezolvau prin emailuri sau prin consultarea notelor de rețea pe care le primeau. De câteva luni, am creat Sol, un bot cu inteligență artificială, al cărui nume vine de la simplify our lives. Practic, el răspunde la orice fel de întrebare și devine mai deștept pe măsură ce trece timpul, pentru că aude din ce în ce mai multe întrebări și oferă din ce în ce mai multe răspunsuri. Poate părea banal, dar lucrul acesta se întâmplă deja și este foarte util pentru rețeaua Dacia. Asta înseamnă, de fapt, folosirea AI în companie: să iei o problemă reală, de zi cu zi, să reduci fricțiunea, să simplifici munca oamenilor și să creezi un sistem care învață continuu din interacțiunile pe care le are. Încă o dată, foarte pragmatic: fără promisiuni cosmice, ci cu beneficii clare, imediate și utile pentru cei care lucrează efectiv cu clienții.”

Anda Rojanschi, Clients & Markets Leader, PwC Romania, a evidențiat unele dintre principalele provocări în adoptarea AI pentru companiile din România, pe baza datelor  colectate în cadrul unui nou studiu regional al PwC:

„Un raport PwC CEE care urmează să fie lansat în mai, ne arată că în România, una dintre cele mai mari provocări în adopția AI ține de capacitatea companiilor de a gestiona responsabil riscurile și obligațiile care vin odată cu această transformare. Datele ne arată că 65% dintre companii nu realizează analize de reglementare pentru AI, iar 73% nu au un proces de management al riscurilor asociate AI, ceea ce indică un gap real de pregătire într-un moment în care EU AI Act schimbă fundamental standardele de conformitate. În plus, companiile indică drept principale riscuri amenințările de cybersecurity și breșele de date, ceea ce confirmă că discuția despre AI trebuie mutată din zona de experiment în zona de control, responsabilitate și guvernanță. Din perspectiva noastră, organizațiile care vor performa nu sunt cele care adoptă AI cel mai repede, ci cele care îl adoptă cu un cadru clar de risc, conformitate și decizie.”

Mircea Bogza, Partener Risk Assurance PwC România, a subliniat nevoia ca adoptarea AI să fie însoțită de reguli clare, asumare internă și un efort real de inovare, fără de care tehnologia nu poate fi extinsă cu adevărat la scară largă:

„Cred că depinde foarte mult de fiecare companie în parte și de fiecare dintre noi să înțelegem cum putem veni cu niște reguli clare și de bun-simț. Reglementatorul va încerca mereu să controleze, din punct de vedere societal, impactul și să protejeze cât se poate. Dar modul în care interpretezi aceste lucruri și modul în care le adopți intern depind de piața în care activezi, de apetitul la risc pe care îl ai și de ceea ce îți dorești să obții mai departe. Aici cred că este una dintre marile teme ale AI-ului în companii: nu este suficient să ai tehnologie sau să aștepți reguli externe, ci trebuie să poți construi intern un cadru de utilizare responsabil, adaptat realității tale de business. Beneficiile AI nu apar într-un vid; ele apar atunci când există claritate, discernământ și capacitatea companiei de a integra tehnologia într-un mod coerent cu propria strategie și cu propriul profil de risc.”

„Mi-aș fi dorit să văd mai mult efort în zona de inovație cu AI, adică mai mult efort în a dezvolta soluții și în a găsi o valoare adăugată nouă pe care să o duci clientului, să încerci să inovezi mai mult decât inovăm în general în industrie. Discuția despre compliance și riscuri este importantă, dar, dacă nu ai prima parte, partea de valoare și de inovație, a doua devine cumva inutilă. În același timp, foarte multă lume este încă într-o lume legacy, atât din perspectiva tehnologiei, cât și a proceselor. Și cred că acesta este un lucru pe care trebuie să-l recunoaștem de la bun început, pentru că dacă nu îl recunoaștem, devine foarte greu să scalezi. Pentru mine, aici este miza reală a reinventării cu ajutorul AI: să ieși din inerția sistemelor și a proceselor vechi, să construiești ceva care adaugă valoare nouă pentru client și abia apoi să pui în jurul acelui efort toate mecanismele de control, conformitate și gestionare a riscului.”

Articol susținut de PwC România