Sari direct la conținut

PwC Tax Talks: România introduce în premieră public CbCR. Ce au de făcut companiile vizate acum la final de an 2024?

PwC Tax Talks: România introduce în premieră public CbCR. Ce au de făcut companiile vizate acum la final de an 2024?
PwC Tax Talks Foto: PwC România

România a fost primul stat din UE care a introdus în mod oficial în legislația națională obligațiile de raportare publică pentru fiecare țară în parte (pCbCR), iar termenul limită pentru elaborarea și publicarea acestor rapoarte este mai devreme decât cel stabilit de Directiva UE.

În prezent, companiile încă evaluează care este cea mai potrivită metodă de raportare, iar lipsa de indicații clare poate conduce la neconformare și amenzi.

Despre aceste subiecte au discutat Ionuț Simion, Partener PwC România, Anastasia Dereveanchina, Director și Miruna Dragoman, Senior Manager, într-un nou episod PwC Tax Talks.

Puteți urmări episodul PwC Tax Talks aici:

Câteva declarații din acest episod:

Grupurile cu sediul central în afara UE care au o filială medie sau mare în România sunt supuse raportării pCbCR în România pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2023. Aceste rapoarte trebuie să fie publicate până la 31 decembrie 2024 pentru grupurile care funcționează pe baza unui an calendaristic.

Toate aceste entități vor pregăti și depune la ANAF notificarea CbCR (formularul 405), pentru fiecare an în care sunt îndeplinite criteriile.

Dacă raportul nu este depus societățile din România pot primi amenzi de până la 100.000 de lei. Pentru o depunere incorectă sau care nu este realizată la timp, amenzile pot ajunge până la 50.000 de lei.

În ultimii doi ani, autoritățile române au acordat destul de multă atenție acestei raportări, fiind date și amenzi. Au fost trimise notificari în legătură cu codurile de identificare ale entităților parte din grup. Am avut un caz cu risc de control fiscal inopinat datorită depunerii incorecte a notificării sau chiar am observat că în timpul unui control fiscal pe un alt subiect, autoritățile au făcut și o verificare a obligațiilor CbCR și a modului de îndeplinire și au acordat amenzi. De aceea, recomandăm societăților, evident, să trateze acest subiect cu mult mai multă importanță decât au făcut-o până acum.

Potrivit legii, acest raport se poate publica într-un registru național, precum Registrul Comerțului, pe site-ul subsidiarei sau al unei subsidiare din Uniunea Europeană. La acest moment însă nu există o procedură agreată și acceptată prin care informațiile să fie publicate pe site-ul Registrului Comerțului. Se lucrează la o procedură temporară prin care acest registru să fie la nivelul Ministerului de Finanțe. Un astfel de demers este important în special pentru aceste subsidiare mijlocii și mari, care nu au un website localizat în România și cărora, ca atare, le e dificil să publice pe site-ul lor.

Principalele elemente raportate includ veniturile nete totale și profitul brut sau pierderea, taxele datorate și taxele plătite efectiv și numărul de angajați și o descriere a activităților economice.

Toate aceste date vor fi publicate pentru fiecare jurisdicție fiscală unde compania își desfășoară activitatea, precum și separat pentru fiecare jurisdicție inclusă în lista UE privind jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale. Toate informațiile trebuie să fie accesibile public timp de cel puțin cinci ani.

Urmăriți alte podcasturi pe teme de fiscalitate pe blogul PwC România aici.

Articol susținut de PwC România