Raport intern guvernamental: Evazionistii, in complicitate cu organele vamale. Cum se fraudeaza in Vama

Romania se afla in topul tarilor UE ca nivel al economiei subterane si evaziunii fiscale, fiind depasita doar de Bulgaria, situatie facilitata chiar de catre organele vamale care, in complicitate cu importatorii, incadreaza marfurile la pozitii tarifare inferioare si nici macar nu verifica TIR-urile, scrie agentia Mediafax.

Concluziile apartin chiar autoritatilor guvernamentale si sunt incluse intr-un raport redactat din interiorul sistemului in luna aprilie, cand Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), in subordinea careia functioneaza Autoritatea Nationala Vamala, era condusa de Sorin Blejnar.

Raportul analizeaza eficienta statului in prevenirea si combaterea fraudei si evaziunii, in conditiile in care fosta conducere ANAF isi asumase sa obtina venituri suplimentare de 1,5% din PIB prin combaterea evaziunii fiscale.

In document se arata ca, desi are una dintre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeana atat pentru taxa pe valoarea adaugata, cat si pentru contributiile sociale obligatorii, Romania este ultima tara a UE in ceea ce priveste veniturile colectate ca pondere in PIB, evaziunea fiscala fiind principala cauza a reducerii incasarilor.

Economia subterana este evaluata la 30,2% din PIB, Romania fiind devansata la acest capitol doar de Bulgaria, in timp ce state ca Austria, Germania, Franta, Irlanda si Olanda au redus acest indicator la o pondere de sub 15%.

Ponderea in PIB a evaziunii fiscale identificate a crescut constant in ultimii ani, de la 1,8% in 2003 la 2,34% in 2010, in timp ce evaziunea fiscala neidentificata este estimata in crestere de la 9,53% din PIB in 2003 la 15,67% din PIB in 2010. Per total, ponderea in PIB a evaziunii fiscale identificata si neidentificata este indicata in crestere de la 11,33% in 2003 la 18,01% in 2010.

Nivelul evaziunii fiscale a continuat sa ramana ridicat chiar daca taxele vamale au scazut, ca urmare a acordurilor comerciale la care Uniunea Europeana este parte, documentul citat indicand ca acest fapt este posibil prin diferite modalitati de evaziune, inclusiv cu ajutorul organelor vamale.

Raportul respectiv, redactat la nivelul Guvernului, prezinta in detaliu operatiunile prin care statul este fraudat, precum si rolul important al organelor vamale in facilitarea actelor de evaziune.

Una dintre modalitatile considerate „clasice” de evaziune consta in diminuarea valorii marfurilor in vama prin transferuri de la anumite pozitii tarifare cu cote ridicate catre pozitii tarifare cu cote reduse, prin complicitatea furnizorului extracomunitar, care inscrie in facturile externe valori mult mai mici decat cele reale (exemplul indicat in acest sens fiind marfurile provenite din China si Turcia), sau prin complicitatea organelor vamale, care incadreaza ele insele marfurile la pozitii tarifare la care taxele vamale sunt inferioare celor aferente marfurilor efectiv importate.

Valoarea in vama a marfurilor importate are afecte directe si asupra taxei pe valoarea adaugata datorata in vama de catre importator.

Alta modalitate de evaziune fiscala prezentata in documentul autoritatilor este declararea nereala a naturii marfurilor importate, metoda utilizata cu precadere in cazul produselor accizabile (tigari, alcool), a celor foarte scumpe (parfumuri) sau a produselor contrafacute (tigari, tricotaje, parfumuri). In aceste situatii, importatorii declara marfuri de o cu totul alta natura decat cele importate, valoarea in vama a marfurilor declarate in baza unor documente de achizitie fictive fiind mult inferioara marfurilor importate in realitate.

„Sistemul este facilitat de atitudinea functionarilor vamali, mai ales in cazul firmelor ale caror marfuri sunt selectate de sistemul informatic vamal pentru control pe culoarul galben (doar cu control al documentelor si liber de vama)”, se arata in document.

Acest „culoar galben”, pentru care este prevazut un sistem simplificat de control, este folosit intens de firmele care declara ca vor face vamuirea la un birou vamal de interior si nu la un birou de frontiera, ceea ce inseamna ca pe teritoriul Romaniei, pana la biroul vamal de destinatie, marfurile sunt declarate ca fiind in tranzit, sub sigiliu vamal.

„La biroul vamal de destinatie, functionarii vamali, prevalandu-se de faptul ca firma a mai avut importuri si nu comporta niciunul din indicatorii de risc selectati automat de sistemul informatic, selecteaza marfurile pentru control pe culoar galben, ceea ce implica exclusiv control documentar si liber de vama dupa plata taxelor vamale pentru bunurile declarate”, arata sursa citata.

Folosindu-se de lacune legislative, functionarii vamali nu verifica insa nici macar daca autovehiculul de transport marfa „selectat” pentru culoarul galben se afla efectiv in curtea vamii sau daca mai are cumva sigiliul vamal.

„Deoarece legislatia vamala nu prevede in mod expres, pentru marfurile la care este necesar doar control documentar si liber de vama, caruia dintre functionarii vamali de pe fluxul de vamuire ii revine obligatia de a verifica daca TIR-ul se afla efectiv in curtea vamii la momentul depunerii documentelor si procesarii declaratiei vamale, daca TIR-ul mai are sigiliu vamal, daca acesta este intact sau este acelasi sigiliu care a fost aplicat la plecare de unitatea vamala, nici functionarul de la controlul documentar nu verifica aceste aspecte (prevalandu-se de faptul ca el are atributii de verificare exclusiv a documentelor) si nici functionarul de la liberul de vama (prevalandu-se de faptul ca el verifica doar daca declaratia vamala este corect intocmita si taxele sunt achitate)”, se arata in raportul guvernamental.

Consecinta prezentata in document este ca un TIR avand ca marfuri declarate textile poate avea in interior de fapt tigari, iar cand soferul se prezinta cu documente vamale de tranzit la un birou vamal de interior, precum cel de la Brasov, fiind selectat pe un culoar galben de vamuire desi se afla sub sigiliu vamal, „nimeni nu se va deplasa in curtea vamii pentru a constata daca TIR-ul exista, daca mai are sigiliu vamal, daca sigiliul este intact si daca este acelasi sigiliu aplicat de unitatea vamala la plecare. Astfel, este posibil ca marfurile nedeclarate sa fi fost demult sustrase in timp ce TIR-ul se afla in tranzit, prin ruperea sigiliului vamal, sau TIR-ul sa nu se fi aflat niciodata in vama, fiind prezent doar reprezentantul firmei cu documentele.

„In acest fel este lipsita de orice eficienta metoda de supraveghere vamala, pentru ca nimeni nu se oboseste sa verifice la destinatie sigilarea”, este chiar concluzia autoritatilor.

Documentul prezinta in acest caz si un exemplu concret de evaziune, in care un importator declara in vama ca aduce 20.000 litri de apa minerala din Brazilia, in bidoane de cinci litri in valoare totala de 18.000 euro, dar in realitate doar 5.000 de litri sunt apa minerala, restul fiind alcool etilic rafinat. Pentru apa minerala, taxa vamala este de 9,6% (1.728 euro) aplicata asupra valorii in vama, astfel ca importatorul achita in acest caz o datorie vamala de 6.463 euro incluzand toate taxele vamale si TVA.

Daca insa 15.000 litri din cantitatea totala de apa minerala declarata reprezinta de fapt alcool etilic rafinat, taxa vamala care ar trebui aplicata este de 2.880 euro, iar acciza s-ar ridica la 108.000 euro, astfel ca importatorul ar trebui sa achite o datorie vamala de 142.406 euro incluzand toate taxele vamale, acciza si TVA.

„Fata de cele declarate, in conditiile in care marfa declarata de importator ar fi fost verificata de organele vamale si impozitata corect, diferenta de taxe ar fi fost de 135.943 euro”, se arata in raportul elaborat de autoritatile statului, cu observatia ca aceasta suma rezulta din cantitatea de alcool etilic analizata ca exemplu, de 15.000 litri, care este una „nesemnificativa” deoarece poate fi transporata intr-o cisterna de capacitate medie, evaziunea fiscala putand fi astfel cu mult mai mare la un singur transport.

In raport sunt prezentate si alte exemple de evaziune fiscala, precum declararea utilizarii produselor accizabile ca materii prime pentru fabricarea de produse care nu sunt purtatoare de accize si existenta pe teritoriul national a unor „fabrici clandestine mobile” de produse accizabile, in special in cazul tigaretelor si al producerii si imbutelierii bauturilor alcoolice, legislatia in vigoare lasand la „latitudinea factorului uman” modul in care sunt verificate neregulile.