Războiul pe șest împotriva fake news: Cum să crezi că Guvernul sau vreun ONG îți vrea binele când totul se face pe ascuns?

​Noaptea și fără nicio explicație. Așa a fost închis recent site-ul Aktual24.ro pe motiv că ar propaga știri false și ar dezinforma în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Azi aflăm din media că Guvernul pregătește în taină o platformă IT pentru a scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi fake news.

Confruntat cu scandaluri media după aflarea acestor informații, Guvernul s-a spălat de fiecare dată pe mâini. Și atunci ce încredere să ai că statul îți vrea binele?

Cazul la zi: Cum a aruncat vina Guvernul pe societatea civilă în cazul platformei IT care să scaneze după fake news

Guvernul a aruncat vina pe societatea civilă vineri în scandalul iscat după ce Profit.ro a scris că un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina.

Potrivit Profit.ro, echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.

• „Deadline: vineri 11 martie, pe mailul comun al comunicatorilor din guvern și la cea a Lt. Col. Daniel Nistor (relații publice MAPN).”, se arăta în mesaj.

De menționat că Daniel Nistor este unul dintre consilierii premierului Ciucă la Guvern.

Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”.

• Nici Guvernul și nici DSU nu au răspuns solicitărilor HotNews.ro de a da detalii cu privire la acest proiect – cine face parte din acest grup? cine și cum dezvoltă această platformă? Cât va costa? Ce garanții sunt că nu vor fi abuzuri ori instaurată cenzura?

La întrebările jurnaliștilor din diverse media, prima reacție a Guvernului a fost să trimită un link către o postare pe Facebook a GlobalFocus Center, ONG care susține că a inițiat acest demers, „pentru o informare corectă a populației, în contextul crizei din Ucraina”:

• „Tocmai pentru ca guvernul a avut o #comunicare deficitara in aceste zile, am văzut efectele (lumea ia pastile cu iod, se formeaza cozi la benzinarii, banci si birouri de pasapoarte) si am fost solicitati noi, ca experti, sa clarificam situatia , am luat initiativa de a crea, exclusiv impreuna cu colegi din alte #ONG-uri, un mecanism prin care sa punem presiune pe guvern sa comunice mai prompt, mai corect, mai complet.
• Acest mecanism este 100% independent, nu există și nu va exista finanțare guvernamentală (de altfel în momentul de față nu există deloc finanțare – suntem în discuții cu parteneri internaționali pentru identificarea acesteia!), Guvernul nu va fi unicul beneficiar, nu lucrăm și nu vom lucra pentru Guvern sau ca să-l protejăm, acesta este liber să ia in considerare sau nu recomandarile noastre”, a scris GlobalFocus Center.

Culmea, ONG-ul a ieșit cu aceste precizări legate de proasta comunicare a statului, după ce scandalul izbucnise deja în media și Guvernul nu oferea niciun răspuns.

În final, Guvernul s-a mărginit să spună doar că este o inițiativă a societății civile, că „activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate” și că „Guvernul respinge orice formă de cenzură”.

ActiveWatch, unul dintre ONG-urile participante la inițativă: A fost o eroare de judecată / Alte ONG-uri cer Guvernului să nu facă un „Minister al Adevărului”

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, unul dintre ONG-urile care a participat inițial la această inițiativă, a spus vineri pe Facebook că decizia a fost o eroare de judecată și de strategie.

Motivația ActiveWatch de a participa la o astfel de inițiativă:

• „Am încercat în mod autentic și dezinteresat să arătăm actorilor guvernamentali că avem competențe și o viziune mult mai democratică asupra spațiului public. Am presupus că, din poziția de observatori, putem preveni eventuale derapaje în comunicarea instituțiilor statului și că le putem împinge să comunice profesionist, empatic și transparent cu mass-media și publicul larg”.

Eroarea noastră de judecată și de strategie:

• „Deși avem încredere în competențele și buna-credință a partenerilor din ONG-uri care au fost dispuși să contribuie la dezvoltarea acestui mecanism, cu accent pe îmbunătățirea comunicării și nu pe suprimarea ei, am subestimat impactul negativ pe care această platformă (neoficială, neformalizată și nedefinitivată) l-ar putea avea asupra percepției publice, mai ales în acest context tulbure. (..)
• Pentru că am evaluat greșit această posibilă colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”, a scris ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei.

Pe de altă parte, alte ONG-uri (Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum ori Comunitatea Declic) și jurnaliști au cerut public vineri Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și, indiferent de cine este inițiatorul demersului, să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia.

Juristul Bogdan Manolea: Nu platforma e problema, ci ce faci cu rezultatele de acolo

Pe subiect a reacționat și juristul Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI).

• „Dezinformarea nu este o problemă simplă. Nu este 1 sau 0. Ca atare, soluțiile simpliste – „facem o platforma informatică” – nu vor rezolva nicio problemă. Eventual pot fi parte din soluții sau măcar din înțelegerea problemei. Soluția reală la dezinformare este educația media.”, spune Bogdan Manolea, jurist specializat în legislația internetului.

Juristul spune că nu platforma ar fi problema, ci ceea ce se întâmplă mai departe cu rezultatele.

• „Deci faptul că le colectează sau că le analizează nu este nicio problemă pentru libertatea de exprimare. Problema principală este ce faci cu datele și rezultatele de acolo.
• Dacă le folosești pentru a cenzura, a bloca site-uri, a pune pecetea de „fake news”, a face pâra la CNA sau a nu-i raspunde unui jurnalist la cererea de acces la informații publice, tocmai ai făcut o ilegalitate, și va trebui să răspunzi nu doar pentru ce a-i făcut, dar și pentru ce algoritm (IF „ciucă” + „incompetentă” THEN „fake news”) ai folosit!
• Dacă le folosești pentru a le înțelege mai bine cum se propagă informațiile false sau greșite, pentru a te pregăti de un răspuns adecvat sau a înțelege unde greșești tu la comunicare, poate fi chiar un scop menit să ajute la rezolvarea sau înțelegerea problemei”, subliniază Bogdan Manolea.

Juristul mai atenționează asupra incidentului recent cu blocarea site-ului Aktual24.ro, blocat pe motiv că ar derula activități de fake news și fraude informatice în contextul crizei din Ucraina.

• „Guvernul României nu înțelege libertatea de exprimare. Din păcate. Acum câteva zile a blocat un site de știri și l-a tratat ca și cum ar fi o virgulă lipsă într-un text. Nici până azi DNSC sau altă instituție nu vrea sa comunice cine a decis asta și nici de ce. Nimeni nu și-a cerut scuze public.”, a mai avertizat Bogdan Manolea.

Blocarea site-ului Aktual24.ro: Guvernul nu a anunțat nici acum baza legală, iar după scandalul mediatic a admis că a fost ‘o eroare’

Ajungem deci la cel de-al doilea scandal mediatic în care a fost angrenat recent Guvernul pe subiectul fake news.

În noaptea de 3 martie 2022, Aktual24[.]ro și Russian.rt[.]com au fost adăugate pe lista site-urilor care ar derula activități de fake news și fraude în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit unei liste publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Celelalte 9 site-uri pentru care Guvernul a cerut anterior furnizorilor de internet să nu mai poată fi accesate sunt acum indisponibile, chiar dacă nu a fost prezentată o bază legală.

În urma scandalului mediatic, site-ul Aktual24.ro a redevenit funcțional a doua zi, iar jurnalistul Ovidiu Albu a spus că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, i-a transmis oficial că a fost „o eroare”, fără a avea alte explicații oficiale pentru blocarea site-ului.

De cealaltă parte DNSC a transmis că ‘nu are atribuții legale de blocare a site-urilor și nu analiză conținutul publicațiilor ori site-urilor online’.

De altfel, HotNews.ro semnalase anterior lipsa unei baze legale în tot mecanismul anunțat de Guvern pentru blocarea site-urilor.

Cine și cum decide blocarea site-urilor de fake news în Româna și ce greșeală s-ar fi făcut în cazul Aktual24.ro – Explicațiile șefului DNSC

Luni, 7 martie 2022, când a avut loc atacul cibernetic la Rompetrol, HotNews.ro a avut un interviu cu Dan Cîmpean, directul Directotarului Național de securitate Cibernetică (DNSC) atât pe tema acestui atac, dar și cu privire la cine și cum se decide blocarea site-urilor de fake news și adrese IP care ar fi utilizate pentru atacuri malware.

Informațiile despre atacul la Rompetrol le-am prezentat în cursul aceleași zile.

• Ce face deci DNSC și cine decide ce e fake și ce nu?

Dan Cîmpean a subliniat că DNSC nu este implicat și nici nu desfășoară activități de analiză de conținut redacțional sau de altă natură, ale unor publicații online sau ale unor site-uri active în România.

DNSC are atribuții pe domeniul de securitate cibernetică în domeniul civil, gestionând un volum imens de notificări și alerte de risc informatic pe care trebuie să le verifice.

După aceste analize, DNSC emite alerte ori recomandări către furnizori ori ANCOM pentru luarea măsurilor legale de blocare a traficului către și înspre aceste surse.

• „În primul rând avem un număr foarte mare de notificări zilnice care vin prin mijloace tehnice de la partenerii internaționali, de la instituții echivalente cu a nostră în UE și state aliate, foarte multe notificări de la firme private și de la cetățeni prin diverse canale fie prin e-mail fie prin numărul unic la nivel național 1911 prin care ni se semnalează posibile incidente, fraude și probleme de orice fel care trebuie triate, înțelese.
• Notificările pot fi de la adrese IP, adrese de email, nume de domenii sau subdomenii de internet .ro, practic orice fel de site-uri care ridică suspiciuni de către un actor sau o persoană. Foarte multe sunt sesizate efectiv de către cetățeni care au o suspiciune”, a precizat Dan Cîmpean.

Pericolul unei decizii greșite: La o singură adresă IP pot fi asociate multiple site-uri, bloguri și aplicații

Directorul DNSC a explicat că în funcție de arhitectura IT din spate, sunt cazuri în care la o singură adresă de IP pot fi asociate câteva zeci, sute poate chiar mai multe site-uri de platforme, bloguri și aplicații.

• „În momentul în care o astfel de adresă IP este semnalată ca fiind problematică pe canalele pe care le avem cu partenerii internaționali etc. noi facem un număr de verificări, dar volumul de date pe care trebuie să îl procesăm este foarte mare și există întotdeauna o probabilitate să se întâmple și erori tehnice.
• Asta înseamnă că există riscul ca o adresă de IP corelată cu un link, un URL, un site sau cu anumite infrastructuri să apară pe listă, fără ca să avem o vedere de ansamblu privind impactul complet dacă acea adresă de IP este blocată.
• Evident în astfel de cazuri luăm măsurile tehnice imediate pentru a elimina eroarea, neînțelegerea, blocajul.”, a precizat Dan Cîmpean.

Ce s-ar fi întâmplat în cazul Aktual24: Explicațiile șefului DNSC

HotNews.ro a insistat ca șeful DNSC să exlplice cum s-a luat decizia blocării și ulterior deblăcării accesului la site-ul Aktual24.ro. Redăm main jos dialogul:

• Dan Cîmpean: „Concluzia mea și o să fiu foarte scurt pe acest subiect, pentru că nu pot intra în detalii privind de unde și cum au venit alertele, este vorba de aceeași decizie pe care o luăm pentru a bloca și orice alte infrastructuri tehnice. Este una tehnică și neutră. Primim o alertă, o analizăm dacă ea se corelează într-un mod sau altul cu alte surse credibile pe care le avem”.

HotNews.ro: Vă referiți la alerte legate de IP-uri?

• Dan Cîmpean: „Alerte legate de IP-uri de URL-uri de politica de cookies a unui site-uri care și asta este foarte problematică, de politica de confidențialitate pe care un site o are sau nu, de faptul că un IP a fost notificat, listat, semnalat și de alte autorități din alte state. Deci dacă aceste elemente se corelează este o șansă destul de mare un site, un URL să apară pe lista publicată de noi”.

HotNews.ro: Și în cazul Aktual24.ro eroarea unde a fost?

• Dan Cîmpean: „IP-urile listate. IP-urile au fost semnalate cu probleme și au fost corelate în mod eronat cu site-ul respectiv”.

Cine decide lista site-urilor fake news și cu IP-uri periculoase: 10 experți filtrează peste 500.000 de alerte zilnic

Cine poartă prin urmare responsabilitatea publicării listelor cu site-uri de fake news și fraude și IP-uri care ar fi utilizate la atacuri malware?

Dan Cîmpean a explicat că în DNSC sunt în total 58 de angajați, iar în direcția tehnică sunt doar 10 experți care analizează și corelează alertele de securitate.

• „La nivel zilnic detectăm în jur de jumătate de milion de evenimente de securitate cibernetică, 20.000-30.000 de atacuri la nivel național și 100-200 de elemente de infrastructură relevante, de multe ori infrastructură critică, care sunt afectate în fiecare zi.
• Eu sunt foarte mândru de echipa pe care o am și în cazul în care avem una sau două erori din 500.000 de evenimente de securitate detectate zilnic, eu zic că e o rată de succes destul de bună și rugămintea este ca în momentul în care ceva, o decizie, o setare ori recomandare tehnică pe care o facem nu este 100% corectă contăm pe oamenii de IT, pe specialiști, pe non-specialiști să ne-o semnaleze”, a mai explicat directorul DNSC.

Care este baza legală pentru care DNSC cere blocarea site-urilor ori a unor adrese IP care ar fi periculoase?

• „Baza legală pentru DNSC este în primul rând Ordonanța 104/2021 care ne definește niște atribuții clare pe domeniul de securitate cibernetică în domeniul civil. Mai este și legea 362/2018 prin care avem obligații pentru protejarea operatorilor de servicii esențiale, care sunt sector financiar bancar, firme de transport, din domeniul energetic, sănătate, infratsructuri financiare, furnizori de DNS de domenii de internet etc. o gamă foarte largă de operatori și se va extinde în curând”, a mai spus șeful DNSC.

Acesta a subliniat însă că DNSC nu are atribuții legale pentru a executa eliminarea la sursă, blocarea sau neutralizarea conținutului online sau a infrastructurilor cibernetice și nici mijloacele tehnice pentru a face acest lucru în mod direct, dar oferă expertiză și asistență în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

Blocarea/oprirea/suspendarea/închiderea unor site-uri este exclusiv apanajul tehnic și legal al altor entități publice sau private.

• Important de menționat este că DNSC nu a fost implicat în inițiativa despre care s-a aflat acum privind crearea unei platforme IT împotriva dezinfomărilor.