RETROSPECTIVA Piata media in 2012: Interventii politice si de stat, schimbari de proprietate si management la varf, razboi TV-cablisti, criza in TVR, CNA "emasculat"

Piata media din Romania a fost supusa unui bombardamant permanent pe parcursul anului 2012. Derapajele si interventiile politice pe banda rulanta, conflictele deschise intre televiziuni si operatorii de cablu si satelit, blocajul aproape complet din arbitrul audiovizualului CNA, criza care a adus TVR cu un picior in groapa, schimbarile de proprietate sau de management la principalele grupuri de presa, „ordonanta Voiculescu” si primele presiuni externe puse pe agentiile care impart publicitatea au marcat unul dintre cei mai grei ani ai mass-media din ultimii 20 de ani.

1. Proprietarii de media: la vedere, in retragere, in umbra, in ascensiune

Marii proprietari media au avut trasee divergente in 2012: unul joaca din umbra, altul se retrage, altul jongleaza intre activitatea politica si dosarul de coruptie, iar cel mai proaspat dintre ei si-a facut cu succes intrarea in politica.

• La Adevarul Holding, Dinu Patriciu a predat stafeta lui Cristian Burci in aceasta toamna. Preluarea trustului de catre Burci vine la capatul unei perioade in care cererile de insolventa pentru Adevarul Holding au curs pe banda rulanta, iar marcile Click! si Adevarul Holding au fost scoase de doua ori la licitatie – fara succes – pentru acoperirea unor datorii fata de agentia de publicitate a lui Patriciu, Odyssey Communication, aflata in insolventa. De Adevarul Holding s-au desprins revistele Catavencii si Forbes. In toamna, dupa anuntul preluarii de catre Burci, Tribunalul Bucuresti a admis deschiderea procedurii de insolventa in cazul Adevarul Holding. Noul proprietar – cunoscut ca fondator al grupului de publicitate Graffiti si cel care a pus bazele Prima TV (vezi si legaturile politice in cazul MTC-TV) – pregatea din primavara propriul sau proiect media, coordonat de Razvan Ionescu, insa dupa preluarea Adevarul a comasat cele doua operatiuni media.
• Un alt „mogul” care parea retras din peisajul mediatic s-a facut auzit din nou, la sfarsitul acestui an: in decembrie, Sorin Ovidiu Vantu, aflat la inchisoare, ii adresa lui Cozmin Gusa, actual sef la Realitatea TV, o scrisoare in care afirma ca televiziunea nu a fost instrainata in fapt nicio clipa. Scrisoarea a fost transmisa la aproape 6 luni dupa ce o investigatie a RISE Project a aratat ca Realitatea TV se afla din nou in proprietatea familiei lui Vantu, dupa ce, anul trecut, Elan Schwartzenberg anuntase cumpararea postului. In prima parte a acestui an, activitatea Realitatea, aflata in insolventa, a fost profund afectata de frictiunile dintre Schwartzenberg si creditorul principal Cozmin Gusa, scandalul fiind marcat de schimbarea administratorilor judiciari, de restructurari, de procese si de plecarea unor oameni consacrati de pe „sticla” Realitatea. In cele din urma, Elan Schwartzenberg a intrat intr-un con de umbra, iar Cozmin Gusa a preluat conducerea editoriala a televiziunii.
• Un alt mare proprietar de presa (prin intermediul familiei), Dan Voiculescu, s-a remarcat anul acesta, dincolo de jocurile politice, prin felul cum a jonglat intre activitatea de senator si dosarul de coruptie impotriva sa. In iunie, a demisionat din functia de senator, invocand faptul ca i-a fost respins un proiect de lege. A pierdut calitatea de senator si, drept urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stramutat dosarul de coruptie catre Tribunalul Bucuresti. El si-a anuntat din nou candidatura in toamna si a castigat un nou mandat de senator, insa nu a depus juramantul. Informatia a aprut pe 19 decembrie, cu o zi inainte ca dosarul respectiv sa fie trimis de Tribunalul Bucuresti la ICCJ, unde sunt judecati demnitarii.
• Dan Voiculescu nu este singurul cu proprietati media ajuns in „alianta mediatica” a USL din alegerile parlamentare. In acest scrutin a candidat cu succes si pentru un mandat de deputat Sebastian Ghita, proprietarul Romania TV.

2. Schimbari la varf in principalele grupuri TV si de presa

Cele mai mari televiziuni si grupuri media au suferit schimbari de conducere sau de proprietari pe parcursul anului.

• In septembrie, Costi Mocanu, director general la Pro TV SA, a fost inlocuit in functie de Anca Budinschi, iar el a preluat pozitia de Senior Vice-President Head of Voyo in cadrul Central European Media Enterprises (CME), pozitie din care se ocupa de coordonarea platformei de distributie de continut contra cost a companiei internationale care detine in Romania posturile din reteaua Pro.
• La Antena Group, Sorin Alexandrescu a revenit, in martie, in functia de CEO in locul lui Adrian Nanulescu, cel care a condus compania din toamna lui 2011, iar Alessandra Stoicescu a fost numita in iulie director executiv la Intact Media Group.
• Fost director Cancan, Lucian Romascanu a devenit director executiv Kanal D in septembrie.
• Trustul Adevarul si-a schimbat proprietarul in toamna, cand unul dintre marii „moguli” ai presei din Romania, Dinu Patriciu, i-a cedat afacerea media lui Cristian Burci, Adevarul Holding trecand prin schimbari de management in ultimele zile ale lunii decembrie.
• La Realitatea TV, televiziune aflata in insolventa, incertitudinile si situatia conflictuala s-au continuat si in 2012: daca prima parte a anului a fost marcata de tensiuni intre Cozmin Gusa si Elan Schwartzenberg, iar vara – de diverse schimbari de administratori speciali si directori, in a doua jumatate a anului Schwartzenberg s-a retras intr-un con de umbra, iar Cozmin Gusa, creditor principal, si-a revendicat si conducerea editoriala a postului. Intre timp, investigatia RISE Project a aratat in iulie ca Realitatea Media s-a intors la Sorin Ovidiu Vantu, lucru indicat si de acesta din urma intr-un raspuns pentru Gusa, in decembrie.
• Nu in ultimul rand, s-a schimbat conducerea Televiziunii publice, Alexandru Lazescu fiind demis prin votul Parlamentului din functia de presedinte-director general si inlocuit, trei saptamani mai tarziu, de Claudiu Saftoiu.

3. Scurtcircuit in relatiile dintre televiziuni si cablisti

Interesele comerciale adesea divergente, transformarea distribuitorilor de continut in realizatori-distribuitori si legislatia pe care toata lumea o vrea schimbata, dar fara rezultat au facut ca in 2012 relatiile dintre televiziuni si cablisti sa explodeze.

• Primul conflict deschis a fost cel dintre Antena Group si RCS&RDS, care mocnea de cativa ani si care a dus, in aprilie, la scoaterea Antenelor din grila operatoriului in reteaua DTH Digi. La scurt timp, Antenele intrau in disputa si cu Focus Sat/UPC, chiar daca televiziunile trustului Intact au preferat sa se concentreze pe atacurile reciproce cu RCS.
• De altfel, RCS&RDS s-a remarcat drept distribuitorul cel mai activ in productia de continut, lansand, in martie, si un post propriu de stiri, Digi 24, insistand ca nu doreste, totusi, sa intre in competitia comerciala cu celelalte canale de profil. Disputele Antenelor cu RCS si Focus Sat au ajuns si la Consiliul Concurentei, posturile Intact fiind reclamate pentru posibil abuz de pozitie dominanta.
• In septembrie, RCS&RDS primea avizul CNA pentru lansarea a doua noi televiziuni proprii – Digi World si Digi Life, pentru ca, in noiembrie, posturile Discovery sa fie scoase din grilelele RCS&RDS, compania internationala de televiziune acuzand operatorul de abuz de pozitie dominanta.
• Atentia asupra relatiilor RCS cu diverse companii de televiziune a continuat prin dificultatile din negocierile pentru retransmisia HBO de la 1 ianuarie 2013, partile ajungand in cele din urma la un acord, spre sfarsitul lunii decembrie.
• Insa chiar in ultima saptamana a anului a venit o noua „bomba” din cu totul alta tabara: iminenta iesire a posturilor Pro TV SA din grilele platformelor Romtelecom – cu exceptia partiala a Pro TV care, potrivit reglementarilor in vigoare, trebuie retransmis in continuare prin cablu.

4. Interventia autoritatilor in piata

Guvernul Ponta a starnit pe final de an un val de proteste cu o ordonanta de urgenta ce afecta activitatea CNA, a cablistilor si a agentiilor de publicitate.

• In prima parte a lunii noiembrie, guvernul condus de Victor Ponta a starnit alerta pe piata media cu un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii Audiovizualului, nesupus dezbaterii publice. Proiectul prevedea, intre altele, masuri ce intarireau controlului politic direct asupra CNA, masuri care ar lasa CNA fara capacitatea de a sanctiona imediat derapajele TV, reguli mai dure pentru cablisti, reglementari privind fluxul banilor in publicitate si ingradirea rebate-ului publicitar. CNA este „emasculat”, spunea un membru CNA.
• Piata (asociatiile de publicitate, cablistii, o parte dintre membrii CNA) a reactionat imediat, vorbind despre „berlusconizarea audiovizualului”, „interesele Intact” si incalcarea principiilor concurentei.
• Pe 14 noiembrie, biroul de presa al Guvernului spunea ca proiectul „nu mai este de actualitate”. dar documentul a fost adoptat, intr-o varianta modificata – din nou, fara consultari publice – pe 27 noiembrie. Cateva zile mai tarziu, premierul Ponta spunea ca prin ordonanta „nu s-a schimbat nimic la CNA” – lucru contrazis de documentul care, ca prima data, a circulat in piata „tot pe surse”.
• Mai multi actori din piata pusesera deja „stampila” Voiculescu-Intact pe acest act initiat de Ministerul Comunicatiilor dar neasumat, multa vreme, de nimeni.
• Dupa ce ordonanta a fost adoptata in sedinta de guvern, a fost trimisa la CNA si alte foruri, spre avizare, cu titlul de „proiect de ordonanta”. Avand in vedere protestele publicitarilor si ale cablistilor, refuzul CNA de a da un aviz clar, fie el si doar consultativ, avizul conditionat al Consiliului Concurentei, sesizarea forurilor europene, ordonanta a ramas nepublicata in Monitorul Oficial pana la sfarsitul anului.

5. Derapajele TV si politicul blocheaza arbitrul din audiovizual

2012 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru Consiliul National al Audiovizualului, aflat mai mult ca oricand in ultimii ani sub presiunea politicului si de multe ori complet depasit de ceea ce se intampla la televizor. Votul pentru sanctionarea derapajelor TV de natura politica s-a blocat in repetate randuri, din motive tot politice.

• Anul a inceput cu demisia unuia dintre cei mai cunoscuti membri ai CNA, Dan Grigore, care a reactionat astfel dupa afirmatiile facute la adresa sa, intr-o emisiune Antena 3, de Crin Antonescu.
• Antenele au fost, de altfel, printre cele mai sanctionate posturi, cel putin in prima jumatate a anului, incepand cu intreruperea programului Antena 1 timp de zece minute pentru cazul imaginilor cu Emil Boc dezbracat, difuzate la „Un Show Pacatos” si continuand cu cel al jignirilor in direct transmise de Mihai Gadea presedintelui CNAS, Lucian Duta.
• Incepand din martie, o parte dintre membrii CNA au transmis repetate mesaje publice invocand presiuni politice asupra forului audiovizual – ultimul astfel de mesaj inregistrandu-se in decembrie, dupa ce discutiile din CNA pe tema derapajelor din campania pentru alegeri parlamentare – pe posturile scapate in mare parte de sub control – s-au blocat inainte sa inceapa.
• Blocajul a mers pana acolo incat un membru CNA a sugerat ca forul ar trebui desfiintat si infiintat din nou, iar presedintelui Rasvan Popescu i s-a sugerat sa demisioneze. Popescu nu a demisionat, ci a obtinut un nou mandat de membru CNA la sfarsitul lunii octombrie, cand o parte dintre membri au fost schimbati prin votul Parlamentului si, odata cu ei, s-a schimbat si balanta politica din cadrul CNA, PDL neputand propune niciun reprezentant.
• La sfarsitul anului, Popescu nu a mai candidat, insa, pentru presedintia Consiliului, aceasta revenind unui nou membru – Laura Georgescu, propusa in CNA de guvernul Ponta.
• Pe langa toate acestea, ordonanta de urgenta propusa de guvern pentru modificarea Legii Audiovizualului afecta grav posibilitatea cel putin teoretica a CNA de a sanctiona prompt derapajele TV (prin amanarea aplicarii sanctiunilor doar dupa rezolvarea eventualelor contestatii in instanta). Si fara o astfel de ordonanta decizii majore au fost blocate de in instanta – vezi cazul suspendarii seriei de decizii CNA de injumatatire a licentei OTV pentru publicitatea politica permanenta facuta Partidului Poporului, decizii care ar fi dus la inchiderea postului intrat, de altfel, sub protectia insolventei.

6. Televiziunea romana – ingropata in datorii, presiuni politice si restructurari

Doua cuvinte definesc evolutia Televiziunii publice in cele doua mandate care au impartit anul 2012, cele ale lui Alexandru Lazescu si Claudiu Saftoiu: datoriile si politica.

• Anul a inceput cu o demisie cu puternice conotatii politice – plecarea Rodicai Culcer din TVR. Pe fondul neintelegerilor dintre presedintele-director general Alexandru Lazescu si o mare parte dintre membrii Consiliului de Administratie, urmeaza in aprilie raportul de activitate al TVR pe 2011, ce arata un deficit de 160 milioane de lei. Neintelegerile din CA l-au lasat pe Lazescu fara mana sa dreapta, Dan Radu, intr-o perioada in care noul premier Victor Ponta invoca politizarea pentru a vorbi impotriva conducerii TVR.
• In mai, ANAF a decis blocarea conturilor din cauza unor datorii de sute de milioane de lei la buget, blocaj transformat din nou in instrument de presiune politica pe TVR. Raportul pe 2011 a fost in cele din urma respins de catre Parlament, vot ce a insemnat demiterea de facto a lui Alexandru Lazescu – privit ca un apropiat al fostei puteri – si a CA-ului pe care il conducea. O mare parte dintre membrii acestuia au ramas si in CA-ul urmator, condus de Claudiu Saftoiu, un apropiat al noii puteri.
• Interimar a fost Radu Calin Cristea. Acesta s-a remarcat prin felul cum a administrat controversatul acord TVR-Dolce pentru meciurile Euro 2012, subiect puternic politizat in presa acelei perioade, dar si prin comentarii precum cele legate de „tentatia de enclavizare” de la tvrinfo.ro (site care a publicat in exclusivitate documente legate de acuzatiile de plagiat aduse premierului Ponta).
• Inainte ca Saftoiu sa-si preia atributiile de sef intr-un CA in care PDL nu a putut trimite niciun reprezentant, guvernul a asternut calea pentru restructurarile din a doua parte a anului printr-o ordonanta de urgenta. Validat sef la TVR, Claudiu Saftoiu incepe imediat schimbarile: Claudiu Lucaci este numit director interimar al Stirilor, sefa TVR Interactiv demisioneaza, sefii redactiei TVRinfo.ro acuza ingerinte in politica editoriala a siteului, este schimbat Comitetul Director, emisia TVR Info este suspendata, sunt blocate productiile proprii.
• Programul de restructurare este anuntat in august si include disponibilizarea a circa 1.000 de angajati si reorganizarea institutiei, iar Valentin Nicolau, membru in CA, il califica un „simulacru de restructurare”. Dupa TVR Info, in septembrie inceteaza sa emita si TVR Cultural.
• In octombrie vine o noua lovitura: noul CA nu a fost ales conform Constitutiei, potrivit Curtii Constitutionale, fapt pentru care procesul de restructurare – ce a iscat scandal prin numirile din comisiile de evaluare – este suspendat. In cele din urma, un nou CA, cu reprezentanti PDL in componenta, este validat de Parlament, iar procesul de restructurare este reluat.
• TVR Info reuseste sa supravietuiasca sub forma unui parteneriat cu Euronews (TVR News), dar licenta TVR Cultural expira fara ca situatia postului sa se fi lamurit la CNA, unde cazul starneste dispute aprinse si acuzatii de „minciuna”.
• Anul se sfarseste cu anuntul incheierii procesului de selectie a personalului si cu anuntul unei noi incarcari financiare: un viitor imprumut de 15-20 de milioane euro pentru investitii si refinantare de credite.

7. Primul tabloid care dispare de pe tarabe

Pe o piata a presei scrise in deriva, luna august a adus inchiderea primului tabloid, Cancan.

• Anuntul venea la doua zile dupa ce Lucian Romascanu, directorul ziarului, si-a anuntat demisia. Grupul Cancan, fondat de Radu Budeanu, si-a anuntat strategia de a se concentra pe activitatile online si TV (la acea vreme, emisiunea Cancan TV de la Kanal D). De atunci, aceste activitati au trecut sub aripa Media Pro. Ziarul Cancan s-a inchis intr-un moment in care se afla pe ultimul loc intre cele trei tabloide principale de pe piata, dupa Click si Libertatea, dar avea vanzari pe editie peste media celor mai importante ziare centrale.

8. Agentiile de publicitate – prinse intre investigatiile Concurentei si presiunile autoritatilor

Framantarile de pe piata de publicitate, aflata in al patrulea an de scadere, fara semne de revenire rapida, s-au accentuat in toamna si au adus in dezbaterea publica subiecte ocolite ani de zile, precum rabatul publicitar (bani pe care media ii dau inapoi agentiilor care plaseaza publicitate) sau practicile din licitatiile prin care companiile isi aleg agentiile care sa le reprezinte.

• Agentiile au fost prinse, in ultimele luni, intre o investigatie declansata de Consiliul Concurentei si o ordonanta fara precedent a guvernului, nepublicata in Monitorul Oficial pana in ultimele zile ale anului.
• Investigatia Concurentei pe piata comercializarii serviciilor de media viza o posibila intelegere intre companii active pe aceasta, in vederea eliminarii concurentei la licitatii. Investigatia era legata de Clubul de Media, entitate formata cu putin timp inainte de zece agentii de profil din Romania.
• Pe de alta parte, agentiile s-au trezit, in noiembrie si decembrie, amenintate direct de ordonanta de urgenta a guvernului pentru modificarea Legii audiovizualului, ordonanta care, intre altele, impunea reguli noi in traseul banilor din publicitatea TV si limita rebate-ul din publicitate. Reactia publicitarilor si a clientilor de publicitate fata de documentul consacrat drept „ordonanta Intact” a fost prompta: astfel de subiecte se discuta, nu se impun prin interventia statului in piata libera.

9. Audientele TV ridica din nou semne de intrebare

Principala moneda pe piata publicitatii TV, audientele au inceput sa fie masurate, de la 1 ianuarie 2012, de Kantar Media, care a inlocuit GfK Romania ca furnizor al datelor de audienta pentru Asociatia Romana pentru Masurarea Audientelor (ARMA).

• Inca din prima luna de activitate Kantar, aceste date au starnit controverse, pornind in principal de la „discrepantele” dintre masuratorile noi si cele anterioare. TVR a fost printre primele institutii care au contestat noile date, in ianuarie. Sefa ARMA, Lucia Antal, spunea in acea perioada intr-un interviu pentru HotNews.ro ca datele nu au fost afectate semnificativ, dar arata ca au existat intarzieri in instalarea panelului si calibrare.
• Situatia a revenit in actualitate dupa ce Antenele au fost scoase de pe platforma DTH a RCS&RDS, Digi: era de asteptat ca audientele acestor posturi sa fie afectate considerabil, lucru care nu s-a intamplat. Gospodariile cu DTH au un consum mai mic pentru Antena 1 decat celelalte – suna explicatia de atunci a ARMA.
• Ridicata periodic si de diversi reprezentanti ai Realitatea TV – post cu audiente in scadere – chestiunea audientelor a aparut din nou in discutia publica la sfarsitul anului, legata de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii Audiovizualului. Aceasta propunea audienta drept criteriu de ordonare a posturilor in grilele cablistilor. Pe langa diversele probleme ridicate de aceasta propunere, seful asociatiei cablistilor, Radu Petric, a contestat acuratetea datelor de audienta invocand cazul Antenelor dupa iesirea din grila Digi.