Reuters: Nord Stream 2 ar urma să-și ceară insolvența

​Compania cu sediul în Elveția care a construit gazoductul Nord Stream 2 din Rusia către Germania ia în considerare depunerea cererii de insolvență, scrie Reuters, citând două surse familiare cu situația. Statele Unite au sancționat Nord Stream 2 săptămâna trecută, după ce Rusia a recunoscut independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei înainte să invadeze țara, ceea ce a provocat un val de sancțiuni economice din partea Occidentului.

Nord Stream 2 AG, deținută de gigantul de stat rus Gazprom, a finalizat anul trecut proiectul de 11 miliarde de dolari

Nord Stream 2 AG, care este înregistrată în Elveția și e deținută de gigantul de stat rus Gazprom, a finalizat anul trecut proiectul de 11 miliarde de dolari, conceput pentru a dubla capacitatea de pompare a gazului din Rusia în Germania.

Cele două surse, care au vorbit sub rezerva anonimatului întrucât asemenea discuții despre o potențială insolvență sunt confidențiale, au mai spus că Nord Stream 2 AG ar putea începe oficial procedura de insolvență în cadrul unei instanțe elvețiaene.

Nord Stream 2 AG nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta pe această temă. Gazprom a refuzat și ea să comenteze.

Conducta de 1.230 km (767 mile) nu a demarat operațiunile comerciale, deoarece aștepta aprobările Germaniei, care săptămâna trecută a suspendat acest proces ca urmare a escaladării crizei din Ucraina.

Biroul de Control al Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA a emis un ordin executiv pe 23 februarie prin care autorizează „anularea tranzacțiilor care implică Nord Stream 2 AG” sau „orice entitate în care Nord Stream 2 AG deține, direct sau indirect, un procent de cel puțin 50% sau interes mai mare” până la 2 martie.

Gazprom a plătit jumătate din costul construirii Nord Stream 2

Gazprom a plătit jumătate din costul construirii Nord Stream 2, restul fiind finanțat de compania britanică de petrol și gaze Shell (SHEL.L), OMV din Austria (OMVV.VI), Engie din Franța, Uniper din Germania și Wintershall DEA (WINT.UL).

Shell, Engie și Wintershall DEA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. OMV a refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al Uniper a spus că compania nu deține în prezent astfel de informații atunci când a fost întrebat despre o posibilă declarație de insolvență de către Nord Stream 2 AG.

Nord Stream 2 AG, înregistrată în Elveția, reziliază și contractele lucrătorilor, au mai adăugt sursele. Nu era clar dacă toate entitățile legate de Nord Stream 2 AG vor fi închise sau ce intenționează Gazprom să facă cu întreținerea conductei. Ministrul Economiei al Elveției, Guy Parmelin, a declarat luni într-un interviu acordat serviciului de radio elvețian RTS că toți cei 140 de angajați Nord Stream care lucrau pentru companie în orașul elvețian Zug au fost concediați.

Germania, care primește jumătate din gazul din Rusia, a susținut Nord Stream 2 pentru a diversifica aprovizionarea cu energie, dar proiectul s-a lovit de opoziția UE și a SUA.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia săptămâna trecută, mai multe companii mari, inclusiv marile companii petroliere, au declarat că își vor părăsi operațiunile rusești, inclusiv Shell, care a declarat că nu va mai fi implicată în Nord Stream 2.

Ce este Nord Stream 2?

Nord Stream 2, a cărui intrare în funcțiune era prevăzută la începutul lui 2020, este un gazoduct care trebuia să dubleze capacitățile de livrare de gaz rusesc ale Nord Stream 1, operațional din 2012. Acest proiect ar pune în pericol puternic ruta ucraineană de livrare a gazelor.

În proiect este asociat în principal gigantul rus Gazprom, alături de cinci grupuri europene: francezii Engie, germanii Uniper și Wintershall, austriecii OMV și anglo-olandezii Shell, pentru un buget total evaluat la 9,5 miliarde de euro.

De ce a fost criticat încă de la început?

Anunțarea acestui proiect, în vara lui 2015, a venit într-un context geopolitic foarte sensibil, după anexarea Crimeii de către Rusia cu un an în urmă. În plus, proiectul va contribui la „ocolirea sau măcar reducerea tranzitului prin Ucraina”, sublinia în mai o analiză publicată de Kirsten Westphal, care conduce proiectul „Geopolitica transformării sistemului energetic” în cadrul fundației Stiftung Wissenschaft und Politik à Berlin.

Polonia, țările baltice și Ucraina se opun puternic acestui proiect. Aceste țări acuză creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, o dependență pe care Rusia ar putea să o folosească pentru a exercita presiuni politice. De asemenea, proiectul este văzut ca o manieră de a sacrifica interesele Ucrainei, care obține venituri importante din tranzitul gazului rusesc.

Potrivit cotidianului german FAZ, „proiectul gazoductului afectează economic și geopolitic Ucraina, chiar dacă UE proclamă că o susține în conflictul cu Rusia”. Susținerea germană pentru acest gazoduct a fost „o eroare încă de la început”, scriu luni ziariștii germani.

Pe lângă acest aspect geopolitic, proiectul se confruntă cu opoziția ecologiștilor germani, care nu mai doresc noi infrastructuri legate de gaz, dar și cu noile norme ale UE privind transportul gazelor, care cer „decuplarea” activităților de producție și de distribuție.

De ce nu voiau Statele Unite Nord Stream 2?

La summitul NATO din iulie 2018, președintele american Donald Trump a acuzat Germania că este „prizoniera” Rusiei din cauza proiectului Nord Stream 2 și a cerut abandonarea sa.

Deși 1.230 de kilometri sunt practic terminați, proiectul este stopat de mai multe luni din cauza amenințărilor de sancțiuni americane față de companiile europene care participă.

Poziția americană este departe de a fi dezinteresată din punct de vedere economic. Statele Unite, mare producător de gaz natural, se lansase într-o ofensivă comercială în căutarea de noi piețe și vizează Europa.