Riscul ignorat al muncii de acasă: durerile de picioare. De ce nu recomandă medicii mersul desculț pe parchet și gresie

Tot mai mulți medici specializați în afecțiunile piciorului asociază mersul desculț prin casă, pe suprafețe dure, cu apariția unor probleme frecvente precum fasciita plantară, metatarsalgia sau tendinita ahileană. Un alt risc al mersului fără încălțări prin casă, deloc de ignorat, îl reprezintă fracturile de degete după impactul cu mobila.

În România, ideea de a sta încălțat în casă este, pentru mulți, de neconceput. Însă, specialiștii în podiatrie – ramura din medicină care se ocupă de sănătatea piciorului, de la piele și unghii până la oase, articulații și tendoane – atrag atenția asupra problemelor pe care le pot crea podelele din parchet, gresie sau beton. Medicii recomandă așadar purtarea unei perechi de încălțăminte dedicate, cu talpă rigidă și suport.

Un studiu internațional publicat în revista Arthritis Care & Research, care a comparat cinci grupuri de oameni din Statele Unite, Marea Britanie și Australia, arată că prevalența durerilor de picioare la adulți variază între 13% și 36%, în funcție de vârstă, sex și indice de masă corporală. Aceleași rezultate confirmă că riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, la femei și la persoanele cu kilograme în plus. Per ansamblu, estimările globale plasează ponderea adulților afectați de dureri ale picioarelor între 9% și 30%, cu diferențe importante între profesii și regiuni.

Doar fasciita plantară, una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii la nivelul călcâiului, afectează la un moment dat al vieții aproximativ una din zece persoane, conform Cleveland Clinic.

Podelele dure, principala cauză a problemelor

Spre deosebire de iarbă, pământ sau covoare groase, parchetul, gresia și betonul nu oferă nicio amortizare naturală a impactului. La fiecare pas, întreaga forță este preluată de perna de grăsime aflată sub călcâi și partea din față a tălpii, o structură subțire care nu este construită să suporte singură mii de pași zilnic pe suprafețe rigide.

„Există un efect cumulativ”, atrage atenția dr. Jackie Sutera, podiatru în New York. Repetarea acestui șoc, săptămâni și luni la rând, declanșează inflamații care pot evolua spre afecțiuni serioase.

Munca hibridă, o parte din explicație

Dr. Priya Parthasarathy, un alt podiatru din SUA, a declarat pentru publicația Time că la cabinetul său a observat, de câțiva ani, o creștere semnificativă a cazurilor de pacienți cu dureri de picioare, iar munca hibridă pare să fie o parte din explicație. Mulți dintre pacienții ei lucrează de acasă, desculți, și subestimează cât de mult se deplasează în timpul zilei.

„Te ridici de la birou, stai în bucătărie și tai legume, faci curățenie sau urci și cobori scările pentru rufe”, descrie Sutera obiceiurile tipice ale celor care lucrează de acasă.

Cea mai frecventă afecțiune întâlnită de Parthasarathy la pacienții care lucrează de acasă este metatarsalgia, adică inflamația care provoacă durere în partea anterioară a tălpii. „Poate migra în sus și provoca dureri de genunchi, șolduri și spate”, a adăugat specialista.

Fasciita plantară se manifestă, de asemenea, printr-o durere ascuțită în talpă, mai ales la primii pași de dimineață, iar tendinita ahileană provoacă o senzație de rigiditate dureroasă în zona călcâiului, însoțită uneori de umflături.

„Nimeni nu este făcut să meargă tot timpul pe pardoseli din lemn prelucrat industrial. Este foarte diferit de mersul pe iarbă moale sau pe nisip”, atrage atenția Parthasarathy.

Impresia că generația părinților sau a bunicilor a mers desculță fără să sufere de asemenea probleme are o explicație: locuințele de odinioară aveau mult mai puține suprafețe rigide, iar oamenii petreceau ore îndelungate pe pământ, iarbă sau lemn neprelucrat, care absorb șocurile mult mai bine decât gresia, plăcile de ceramică sau parchetul laminat de astăzi.

Risc de fracturi ale degetelor de la picioare

Dincolo de șocul mecanic al podelelor, locuința mai ascunde și alte capcane. Dr. Priya Parthasarathy a povestit că, în timpul pandemiei, a tratat numeroase fracturi de degete și de oase mici ale tălpii, provocate de impactul cu mobila.

Costin N., programator din Brașov, care lucrează trei zile pe săptămână de acasă, a suferit recent o fractură a degetului mic de la picior, cu deplasare, în urma impactului cu unul dintre picioarele biroului. „Nu suportam să stau încălțat prin casă, dar acum mă gândesc să-mi iau papuci de doctor, care par că protejează bine piciorul“.

Un risc particular îl au persoanele cu diabet, predispuse la complicații podologice. În cazul lor, o rană banală netratată poate evolua spre infecții grave. Purtarea unei perechi de papuci sau chiar de pantofi sport prin casă crește stabilitatea, comparativ cu situația în care te plimbi în șosete sau desculț.

Birourile pentru lucru în picioare, devenite populare în ultimii ani, ascund un pericol nebănuit. Mulți utilizatori uită să se încalțe atunci când stau opt ore pe loc, pe gresie sau parchet, iar oboseala tălpilor se instalează rapid. Parthasarathy recomandă, pe lângă încălțămintea cu suport, folosirea unui covoraș ergonomic antioboseală (un tip de covoraș special cu bule de aer), care ajută la distribuirea presiunii și la menținerea stabilității.

Pentru cei care stau mai mult pe scaun, există și un alt obicei care creează probleme: ținutul unui picior sub șezut, pe scaun. „Tendoanele din jurul gleznei nu sunt făcute să stea întinse în poziția asta. Dacă stai așa câteva ore pe zi, crește riscul de tendinită”, avertizează medicul podiatru. Încălțămintea purtată în casă ajută și din acest punct de vedere, pentru că te descurajează să adopți poziții incomode.

Cine ar trebui să poarte încălțăminte în casă

Dr. Megan Ishibashi, podiatru în Los Angeles, SUA, citată de NY Times Wirecutter, atrage atenția că nu orice tip de încălțăminte e potrivită pentru casă, ci trebuie să respecte aceleași criterii ca un pantof cu suport bun sau de recuperare. Beneficiile sunt evidente mai ales la persoanele cu dureri cronice, platfus, artroză, sciatică sau probleme la genunchi și spate, dar și la cei care petrec multe ore în picioare. Fără susținere adecvată, presiunea se transferă către glezne și genunchi, iar în timp pot apărea probleme persistente.

Pentru persoanele fără afecțiuni preexistente, încălțămintea de interior funcționează ca o măsură preventivă. „Aș recomanda-o sută la sută în general, ca profilaxie. Ciorapii, oricât de groși ar fi, nu rezolvă problema. Cu șosete sau desculț e același lucru”, a precizat dr. Anne Sharkey, podiatru în Texas, SUA, care adaugă că purtarea încălțărilor în casă ajută și la prevenirea căderilor și a rănilor deschise, mai ales la pacienții cu diabet sau neuropatie.

Un studiu publicat în BMC Musculoskeletal Disorders a demonstrat că factorii de risc pentru durerile cronice ale picioarelor includ sexul feminin, indicele de masă corporală ridicat, pronația excesivă a piciorului (piciorul se înclină prea mult spre interior atunci când pășește) și starea generală de sănătate percepută ca fiind precară. Iar o cercetare australiană din North West Adelaide Health Study a arătat că aproape una din cinci persoane adulte din populația generală (17,4%) raportează dureri ale picioarelor, iar aceste probleme sunt asociate cu o calitate mai scăzută a vieții.

Cum arată papucii de casă ideali

Cum pantofii de stradă trebuie să rămână la ușă, din motive de igienă, pentru interior e nevoie de o pereche separată. Aceasta trebuie să respecte câteva reguli simple. În primul rând, trebuie să fie structurată, talpa să se îndoaie firesc doar la nivelul degetelor și să rămână rigidă în zona mediană. Suportul pentru arcadă este obligatoriu, la fel și o talpă antiderapantă, care reduce riscul de alunecare pe gresia umedă din baie sau bucătărie.

Dr. Nicole Brouyette, chirurg podiatru la Henry Ford Health din Detroit, SUA, recomandă verificarea unei mici proeminențe la mijlocul tălpii, care indică prezența arcului de susținere. Dacă încălțămintea nu o are, un branț ortopedic cumpărat din farmacie sau din magazinele de profil poate suplini lipsa, iar în cazurile mai serioase, medicul poate prescrie un branț medical personalizat după conturul piciorului.

Papucii pufoși, gândiți pentru încălzirea picioarelor iarna, nu intră în această categorie. Aceștia pot fi purtați seara, pe canapea, dar nu sunt o opțiune pentru orele lungi petrecute în picioare prin casă. Pentru cei care suferă de transpirație excesivă sau de afecțiuni dermatologice precum micoza interdigitală, papucii deschiși cu suport pentru arcadă reprezintă o variantă mai bună, întrucât permit ventilația. Modele precum saboții rigizi din pâslă sau papucii cu talpă structurată din plută au câștigat popularitate tocmai pentru că imită, în interior, comportamentul unui pantof bun de stradă.

Dr. Brouyette recomandă două perechi diferite de încălțăminte: una pentru exterior, alta pentru interior, schimbate la intrarea în casă în câteva secunde. „Suntem oameni ai obișnuințelor și uneori îți spui: «Sunt grăbit, abia am venit de la cumpărături și trebuie să intru într-un apel». Dar durează trei secunde să-ți scoți pantofii de exterior și să-i încalți pe cei de interior.” Astfel, nu aduci în casă murdăria de afară, iar tălpile rămân protejate.

Și sportul acasă trebuie practicat cu încălțări corespunzătoare

Pentru pasionații de mișcare în casă, regulile sunt aceleași. Numeroase persoane s-au apucat în ultimii ani de antrenamente la domiciliu, desculți sau în șosete, pe podele dure. Repetarea săriturilor și a exercițiilor cu impact pe suprafețe fără amortizare poate duce, în câteva luni, la fasciită plantară sau tendinită ahileană.