România a consumat în avans creșterea viitoare. Avertisment al Băncii Naționale

România a epuizat modelul de creștere cantitativ-expansionist și trebuie să treacă la politici economice mai prudente, bazate pe consolidare fiscală și mai bine ancorate în sustenabilitate, avertizează Banca Națională a României.

Sunt consluziile unui raport inițiat și coordonat de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, publicat astăzi și intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”.

Combinația toxică din sistemul public de pensii

BNR avertizează, de exemplu, că sistemul public de pensii se confruntă cu o combinație toxică: îmbătrânire demografică accelerată, migrație netă negativă, participare redusă pe piața muncii și majorări de pensii finanțate mai degrabă din deficit bugetar decât din contribuții reale.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Cheltuielile cu pensiile au crescut în medie cu 13% pe an în ultimii 17 ani, ritmul accelerând la 22,2% în 2024 – cel mai ridicat din regiune și superior mediei Uniunii Europene.

Raportul angajați/pensionari e cel mai prost din regiune, arată documentul.

În septembrie 2025, România avea aproximativ 5,7 milioane de salariați față de 6,6 milioane de contracte de pensie. Indicatorul angajați/100 pensionari este constant cel mai scăzut din regiune, ceea ce înseamnă că sistemul e supus unei presiuni structurale permanente.

De asemenea, în România vârsta standard de pensionare este sub media UE atât pentru bărbați, cât și pentru femei (a patra cea mai scăzută din UE pentru femei).

Vârsta medie efectivă de retragere din activitate este de 59,5 ani – a treia cea mai redusă din UE. Paradoxal, speranța de viață mai mică (76,5 ani, a treia cea mai scăzută din UE) face ca numărul de ani efectivi de pensie să nu fie neapărat mai mare decât în alte state.

Pensiile speciale, o gaură structurală

Conform raportului BNR, pensionarea anticipată și „pensiile speciale” sunt definitite ca fiind o gaură structurală. Peste 25% din pensionari au sub 65 de ani – unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Categoria funcționarilor publici cu statut special (militari, magistrați, diplomați) se pensionează mult mai devreme, iar cheltuielile cu „pensiile speciale” stagnează de peste un deceniu la ~1% din PIB. Pensiile unor categorii profesionale depășesc cu mult pensia medie pe economie, iar decalajul continuă să fie extrem de ridicat.

Contribuții mari, venituri bugetare mici reprezintă o altă problemă semnalată de Banca Centrală.

Rata contribuției la pensii este de 25% din venitul brut (una din cele mai mari din UE), cu totul în sarcina angajatului, spre deosebire de modelul european majoritar, unde contribuția e împărțită angajat/angajator. Cu toate acestea, veniturile bugetare totale raportat la PIB sunt printre cele mai mici din UE, deci efortul de susținere a pensiilor e disproporționat.

Rata de înlocuire este și ea sub media UE. Pensia publică înlocuiește aproximativ 47% din salariul final, față de media UE de 60%. BNR avertizează că marjele de creștere viitoare a pensiilor sunt limitate tocmai din cauza contribuțiilor deja ridicate și a veniturilor bugetare insuficiente.

Ani de muncă – cel mai mic număr din regiune. Un angajat român lucrează în medie 33 de ani, față de 40 în Germania — cel mai mic număr din regiune, ceea ce reduce baza de contribuții cumulată pe parcursul vieții active.

Factori de presiune viitori

Îmbătrânirea va accelera după 2033, când numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va crește semnificativ.

Migrația netă negativă rămâne un factor de presiune suplimentar, reducând numărul potențial de contributori. Rata de participare pe piața muncii este mai scăzută decât în toate țările din regiune, iar România înregistrează, în UE, cea mai mare pondere a tinerilor (15–29 ani) care nu sunt nici angajați, nici în sistemul de educație.

Pilonul II de pensii – o veste mai bună

Fondurile de pensii private aveau active de 10,9% din PIB la finele lui 2025, un nivel ridicat față de regiune.

Profilul investițional este prudent (majoritar titluri de stat), ceea ce le-a protejat în timpul crizei COVID. Randamentele au fost real pozitive, dar mai mici decât dinamica salariului mediu, ceea ce limitează capacitatea lor de a reduce presiunea bugetară fără o reformă a modului de indexare a pensiilor publice.

Diagnosticul principal al raportului

România s-a remarcat în ultimii ani prin accelerarea rapidă a datoriei publice – aproximativ 4 puncte procentuale din PIB pe an în perioada 2020–2025, un ritm de trei ori mai mare față de 2005–2019. Datoria guvernamentală a ajuns la 60% din PIB, pragul Maastricht. Politica fiscală a fost sistematic expansionistă și, de multe ori, prociclică, cu depășirea plafonului de 3% din PIB încă din 2019.

Cele 10 capitole:

• I. Sustenabilitatea finanțelor publice — deficitul bugetar, istoricul deteriorării, angajamentul de reducere la 3% din PIB până în 2031.
• II. Veniturile bugetare — analiză comparativă europeană; România se distinge prin venituri fiscale reduse raportat la PIB, inclusiv TVA la cota standard de 19%.
• III. Cheltuielile publice — comparativ european; România cheltuiește mult pe protecție socială, dar sub medie la alte categorii.
• IV. Dezechilibre în sistemele sociale — pensii, sănătate, contributivitate. Sustenabilitatea sistemului de pensii, o vulnerabilitate structurală.
• V. Companiile de stat — sectoarele strategice (energie, agroalimentar) ca pârghii de securitate economică, dar cu probleme de performanță.
• VI. Disciplina financiară în sectorul privat — capitalizarea firmelor românești, arierate, datorii. Concluzie: capitalizarea mai bună a companiilor susține potențialul de creștere și reduce dependența de finanțarea externă.
• VII. Sistemul financiar-bancar — rolul băncilor și IFN-urilor în sustenabilitate; calitatea activelor cu tendință ușoară de deteriorare.
• VIII. Dezechilibrele externe — balanța de plăți, deficitul comercial structural, îndatorarea externă.
• IX. Datoria publică guvernamentală — evaluări de sustenabilitate; angajamentele contractate de guvern în context extern.
• X. Convergența nominală — criteriile Maastricht, ERM II, traseul spre euro ca reper de disciplină macroeconomică.

Mesajul politic al raportului

BNR transmite explicit că 2026 este anul consolidării calitative: România nu mai poate amâna ajustările. Consolidarea fiscal-bugetară necesită nu doar voință politică, ci și coeziune socială și credibilitate a politicilor economice – „ingredient cheie al sustenabilității financiare”. Eforturile de consolidare trebuie însoțite de investiții (mai ales fonduri europene) pentru a nu sacrifica potențialul de creștere, spune Banca Națională.

Conform BNR, sustenabilitatea sistemului poate fi îmbunătățită prin: creșterea productivității muncii și a participării pe piața muncii; reducerea pensionării anticipate și reformarea pensiilor speciale; consolidarea principiului contributivității (echitate socială); corelarea indexării pensiilor publice cu randamentele investiționale; și stimularea dezvoltării fondurilor private.