România a închis primele două luni pe verde. Dar cerneala e încă umedă

Ministerul Finanțelor a anunțat joi după amiază că România a început 2026 cu un deficit bugetar de doar 0,70% din PIB — față de 1,58% în aceeași perioadă a anului trecut. Cifrele, citite cu atenție, spun și altceva.

Guvernul a reușit ceea ce părea dificil în urmă cu un an: să crească veniturile și să scadă cheltuielile simultan.

Cel mai spectaculos salt vine de la impozitul pe dividende: +57,6%. Motivul nu este o explozie de prosperitate, ci un calendar: companiile și-au distribuit dividendele concentrate în decembrie 2025, înainte ca facilitățile fiscale să expire. E mai degrabă o taxare anticipată decât o creștere structurală

Colectarea funcționează. Sau cel puțin funcționează mai bine

TVA-ul net a crescut cu 20,6%, pe fondul unei performanțe mai bune la colectarea brută (+20,3%) și al unor restituiri mai mari — 7,22 miliarde lei față de 6,08 miliarde în 2025. Mai mulți bani returnați firmelor înseamnă mai multă lichiditate în economie. Aceasta nu este o slăbiciune a bugetului: este exact ce-ar trebui să se întâmple când statul administrează bine TVA-ul.

Contribuțiile sociale au crescut cu 6% — cifră modestă, dar onestă. Salariile nu au explodat, dar baza de impozitare s-a extins, și transferul mai ridicat la Pilonul II reflectă o normalizare a relației cu pensiile private. E o veste bună deghizată în cifre plictisitoare.

Unde s-au tăiat cheltuielile?

Cheltuielile totale au scăzut de la 6,3% la 5,8% din PIB. Detaliile arată că reducerile s-au produs în principal în cheltuielile de personal (−0,98 mld lei, prin tăierea unor sporuri) și în bunuri și servicii (−2,1%). Nu s-au tăiat investițiile — ba dimpotrivă: 76,82% din cheltuielile de investiții sunt legate de proiecte europene, ceea ce înseamnă că România a început să absoarbă mai bine fonduri externe nerambursabile.

Rambursările UE au crescut cu 87,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acesta este probabil cel mai important număr din tot comunicatul — și cel mai puțin menționat. Fiecare leu primit de la Bruxelles este un leu pe care statul român nu trebuie să-l împrumute de pe piețe.

„Deficitul s-a înjumătățit nu pentru că am cheltuit mai puțin cu oamenii, ci pentru că am început să colectăm mai mult și să absorbim Europa mai bine.”, pare să spună datele din comunicatul Finanțelor.

Concluzia incomodă

Jumătate din îmbunătățire vine din creșteri de venituri — unele sustenabile (colectare mai bună la TVA, salarii), altele circumstanțiale (dividende grăbite de schimbarea fiscală). Cealaltă jumătate vine din comprimarea cheltuielilor, în special a celor de personal. Aceasta nu este o transformare structurală, dar este o schimbare de direcție clară față de 2024–2025, când deficitul s-a dus spre 8% din PIB.

Dacă tendința continuă și absorbția fondurilor europene nu se oprește la primele două luni, România poate ieși din procedura de deficit excesiv mai devreme decât asteaptă mulți. Dacă nu — atunci aceste cifre frumoase de ianuare–februarie vor rămâne o fotografie de vacanță a unui buget care n-a reușit să se reformeze cu adevărat.