România contrazice tendința europeană și își consolidează investițiile străine directe, însă încrederea devine mai selectivă – EY Attractiveness Survey România 2026

România a înregistrat în 2025 o performanță solidă în atragerea investițiilor străine directe (ISD), în contrast cu evoluția generală din Europa, unde numărul proiectelor a scăzut, iar crearea de locuri de muncă a încetinit. Potrivit studiului Attractiveness Survey România 2026, realizat de EY, România își consolidează rolul în regiune, însă investitorii devin mai prudenți în deciziile viitoare. 

România, peste media europeană într-un context dificil

În 2025, fluxurile de investiții străine directe în România au revenit la 8,1 miliarde euro, în timp ce numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, ajungând la 109, iar locurile de muncă generate de ISD au avansat cu 39%, până la 5.710. 

Această evoluție plasează România pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte și pe locul 12 ca număr de locuri de muncă create, performanță care contrastează cu scăderea de 7% a proiectelor ISD la nivel european. 

Un semnal esențial de încredere îl reprezintă creșterea investițiilor de extindere, care au ajuns să reprezinte 55% din totalul proiectelor, dublându-se față de anul anterior. 

Investitorii existenți susțin creșterea

Datele arată că dinamica pozitivă din 2025 a fost susținută în principal de investitorii deja prezenți pe piață, care au ales să își extindă operațiunile după validarea condițiilor locale – forță de muncă, costuri și mediu operațional.

În același timp, structura investițiilor confirmă un profil echilibrat. Sectoarele industriale (precum Echipamente & Utilaje) rămân dominante, alături de domeniile digitale, precum Software și servicii IT, iar creșterea investițiilor în transport și logistică indică rolul tot mai important al României în lanțurile de aprovizionare europene. 

Percepția investitorilor: pozitivă, dar mai prudentă

Pentru perioada următoare, sentimentul investitorilor rămâne favorabil, dar mai rezervat.

52% dintre respondenți estimează o îmbunătățire a atractivității României, însă doar 5% anticipează o creștere semnificativă, iar 41% dintre companii planifică investiții sau extinderi, în scădere față de anii anteriori. 

De asemenea, 34% dintre investitori au amânat, redus sau anulat planuri în ultimul an, ceea ce indică o schimbare către un climat investițional mai selectiv și dependent de predictibilitate. 

Avantaje solide, dar presiuni pe execuție

România continuă să fie percepută pozitiv datorită:

• disponibilității și calității forței de muncă
• competitivității fiscale
• costurilor operaționale reduse
• poziției geografice strategice. 

Totuși, investitorii acordă o atenție crescută unor factori precum:

• stabilitatea macroeconomică și politică
• infrastructura
• complexitatea reglementărilor
• accesul la finanțare și costul energiei. 

Aceste elemente definesc principala provocare: transformarea potențialului în proiecte investiționale concrete.

Inteligența artificială – oportunitate emergentă

Studiul evidențiază și rolul în creștere al tehnologiei. 53% dintre investitori consideră că AI a contribuit la atractivitatea României, însă 39% o percep drept mai puțin competitivă comparativ cu alte piețe globale. 

Pentru a deveni un pol relevant în acest domeniu, România trebuie să accelereze dezvoltarea:

• infrastructurii tehnologice
• competențelor avansate
• accesului la capital pentru companii inovatoare
• cadrului de reglementare. 

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România: „Rezultatele din 2025 arată că România poate să aibă performanță într-un context european dificil și că investitorii existenți au încredere să își extindă operațiunile. În același timp, mesajul din 2026 este unul mai nuanțat: capitalul devine mai selectiv, iar deciziile de investiții depind tot mai mult de predictibilitate, coerența politicilor publice și capacitatea de execuție. România are în continuare atuuri solide – talent, costuri competitive și poziționare strategică – însă următoarea etapă nu mai ține de potențial, ci de măsura în care livrăm conform așteptărilor. Investitorii nu caută piețe perfecte, ci piețe credibile, în care direcția este clară și implementarea este consecventă”.

România intră într-o nouă etapă a ciclului investițional cu rezultate solide și un profil investițional în consolidare, dar și cu un nivel mai ridicat de exigență din partea investitorilor.

Menținerea competitivității va depinde de capacitatea de a transforma avantajele structurale în rezultate concrete: infrastructură livrată, reglementări simplificate, politici predictibile și o economie pregătită pentru investiții tehnologice și sustenabile.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.

Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați www.ey.com

Despre studiu:

EY Attractiveness Survey Romania se bazează pe două surse principale: EY European Investment Monitor și datele oficiale privind intrările de ISD publicate de Banca Națională a României. Împreună, aceste surse oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra atractivității investiționale a României, combinând activitatea investițională anunțată, crearea de locuri de muncă, dinamica sectorială și fluxurile financiare macroeconomice.

1. EY European Investment Monitor (EIM) 

Evaluarea proiectelor de investiții străine directe în Europa se bazează pe EY European Investment Monitor, o bază de date proprietară EY care monitorizează proiectele de investiții transfrontaliere anunțate în Europa. EIM înregistrează proiectele care au ca rezultat crearea de noi facilități, extinderea operațiunilor existente și, acolo unde sunt disponibile, crearea de noi locuri de muncă.

Baza de date oferă informații despre:

▪ unde sunt localizate proiectele de ISD

▪ ce sectoare și activități de afaceri atrag investiții

▪ câte locuri de muncă se estimează că vor fi create

▪ dacă investițiile reprezintă proiecte noi sau extinderi ale operațiunilor existente

▪ ce țări și companii impulsionează activitatea investițională.

Pentru acest raport, datele EIM sunt utilizate pentru a analiza performanța României în cadrul peisajului investițional european și central și est-european mai larg. Acestea susțin comparațiile dintre România, Polonia și Ungaria, precum și evaluarea tendințelor sectoriale, a intensității ocupării forței de muncă, a investițiilor determinate de extinderi și a rolului în schimbare al producției, tehnologiei, logisticii, cercetării și dezvoltării și serviciilor pentru afaceri.

Datele EIM surprind anunțurile de investiții și, prin urmare, reflectă deciziile investitorilor și dinamica pieței la nivel de proiect. Acestea nu măsoară valoarea financiară completă a fluxurilor de capital în economie. Din acest motiv, numărul de proiecte anunțate și de locuri de muncă create poate evolua diferit față de intrările oficiale de ISD, care sunt măsurate pe baza balanței de plăți.

Următoarele categorii sunt, în general, excluse din baza de date EIM:

▪ fuziuni și achiziții, societăți mixte

▪ investiții de portofoliu

▪ acorduri de acordare de licențe

▪ facilități de retail, hoteliere și de agrement, cu excepția cazurilor în care acestea creează funcții de sediu central, logistică sau distribuție

▪ proiecte de infrastructură de utilități fără activitate investițională corporativă identificabilă

▪ activități de extracție, precum minereuri, minerale și combustibili

▪ investiții de înlocuire care nu creează noi facilități sau noi locuri de muncă

▪ organizații non-profit și investiții exclusiv din sectorul public.

Această abordare permite raportului să se concentreze asupra deciziilor de investiții corporative productive care sunt cele mai relevante pentru evaluarea atractivității locației, creării de locuri de muncă și poziționării competitive a României.

2. Date BNR privind intrările de ISD 

Pentru a completa analiza la nivel de proiect, raportul utilizează date oficiale privind intrările de ISD publicate de Banca Națională a României. Aceste statistici măsoară fluxurile financiare ale investițiilor străine directe în România și sunt pregătite conform standardelor statistice recunoscute la nivel internațional, inclusiv Definiția de referință a OCDE pentru investițiile străine directe și Manualul privind balanța de plăți și poziția investițională internațională al FMI.

Datele BNR sunt utilizate pentru a analiza profunzimea financiară a ciclului ISD al României, inclusiv:

▪ totalul intrărilor nete de ISD

▪ contribuția la capitalurile proprii

▪ profituri reinvestite

▪ instrumente de datorie între investitorii străini și întreprinderile ISD din România.

Această sursă este esențială pentru înțelegerea finanțării efective de capital din spatele ciclului investițional al României. În timp ce EIM monitorizează proiectele anunțate și locurile de muncă, datele BNR surprind fluxurile financiare asociate cu participarea la capital, profiturile reinvestite și finanțarea intra-grup. Ca rezultat, cele două surse sunt complementare, dar nu direct comparabile.

De exemplu, un proiect de extindere anunțat poate apărea în baza de date EIM în anul în care este anunțat public, în timp ce intrarea de capital asociată poate fi înregistrată de BNR pe parcursul mai multor ani, în funcție de structura de finanțare, calendarul de implementare și tratamentul contabil. În schimb, intrările BNR pot include profituri reinvestite sau împrumuturi intra-grup care consolidează companiile existente, fără a genera neapărat un nou proiect anunțat public sau crearea imediată de locuri de muncă.

Acolo unde sunt utilizate cifrele privind intrările de ISD din 2025, acestea sunt tratate ca cele mai recente date disponibile bazate pe BNR și pot face obiectul unor revizuiri ulterioare.

Ajutor de stat și context investițional regional 

Acolo unde este relevant, raportul utilizează, de asemenea, date privind ajutoarele de stat și informații despre intensitatea ajutorului regional pentru a evalua mediul de politici care sprijină deciziile de investiții. Aceastea includ valoarea ajutorului de stat aprobat, numărul de cereri aprobate și intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă în județele României. 

Datele sunt preluate dintr-o analiză proprietară EY, care combină o revizuire a surselor oficiale de date cu o analiză cantitativă a aprobărilor de ajutor de stat, volumelor de investiții și dinamicii sectoriale în perioada 2019-2025. 

Aceste date sunt utilizate pentru a oferi context privind modul în care stimulentele publice pot influența atractivitatea financiară a locațiilor de investiții, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. Cu toate acestea, raportul nu presupune o relație cauzală directă între ajutorul de stat și fiecare decizie de investiție. Ajutorul de stat este analizat ca unul dintre mai mulți factori care modelează mediul investițional al României, alături de disponibilitatea forței de muncă, infrastructură, costuri, baza industrială, accesul la piață, reziliența lanțului de aprovizionare și stabilitatea macroeconomică.

Interpretarea datelor și limitări 

Raportul combină aceste surse pentru a prezenta o perspectivă echilibrată asupra atractivității României pentru investitorii străini. Datele EIM arată proiectele de investiții anunțate și crearea estimată de locuri de muncă. Datele BNR măsoară intrările financiare efective în economia României. Datele privind ajutorul de stat oferă context suplimentar asupra cadrului de politici care poate sprijini deciziile de investiții la nivel regional.

Deoarece fiecare sursă măsoară o dimensiune diferită a ISD, cifrele nu ar trebui adunate sau interpretate ca fiind interschimbabile. Diferențele pot apărea din cauza calendarului, definițiilor, clasificării sectoriale, structurii financiare și calendarelor de implementare.

Prin urmare, raportul utilizează:

▪ datele EIM pentru a evalua proiectele anunțate, locurile de muncă, sectoarele, activitățile și poziționarea regională

▪ datele BNR pentru a evalua intrările macroeconomice de ISD și structura de finanțare

▪ datele privind ajutorul de stat pentru a contextualiza cadrul de politici de investiții regionale al României.

Împreună, aceste surse oferă o imagine mai completă a performanței României în materie de ISD: nu doar câte proiecte sunt anunțate, ci și cât capital financiar intră în economie și cum pot condițiile de politici publice să sprijine deciziile viitoare de investiții.

3. Sondaj de percepție

Această analiză a performanței investițiilor străine directe (ISD) este susținută suplimentar de atractivitatea percepută a României, astfel cum reiese dintr-un sondaj online anonim realizat în rândul factorilor de decizie internaționali. Definim atractivitatea unei locații ca o combinație între imagine, încrederea investitorilor și percepția asupra capacității unei categorii sau a unui sector de a oferi cele mai competitive avantaje pentru ISD.

Cercetarea de teren a fost realizată de FT Longitude, în perioada martie–aprilie 2025, pe baza unui eșantion reprezentativ de 100 de cadre executive de nivel senior (poziții C-suite sau C-1). Au fost incluși în sondaj doar acei respondenți care sunt implicați în sau responsabili de deciziile organizației privind înființarea sau extinderea operațiunilor.

Sondajul a urmărit să acopere un eșantion reprezentativ de investitori în Europa, din perspectiva distribuției geografice, a industriei și a dimensiunii companiilor. Aproximativ 60% dintre respondenți lucrează în companii cu sediul central în Europa, iar 40% în companii cu sediul în alte regiuni. Companiile respondente activează în șase categorii sectoriale majore și sunt distribuite pe întregul spectru de dimensiune (în funcție de cifra de afaceri).

Articol susținut de EY România