România îmbătrânește: 8 pensionari la 10 salariați. Pensia reală crește pentru prima dată în ultimii ani

Pensia medie a trecut de 2.900 de lei — o creștere nominală de aproape 14%, prima cu impact real pozitiv din 2016 încoace, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

La nivel național, la fiecare zece angajați cu carte de muncă există opt pensionari. Această cifră este un semnal de presiune structurală asupra sistemului public de pensii, cu implicații directe pentru bugetul de stat și pentru sustenabilitatea pe termen lung a contractului social dintre generații.

Cu toate acestea, 2025 aduce și o veste neașteptat de bună: pensia medie reală a crescut efectiv. Indicele pensiei reale pentru asigurările sociale de stat a atins 105,7% — ceea ce înseamnă că, pentru prima dată de mulți ani, creșterea nominală a pensiilor a depășit inflația.

Statul este cel mai mare partener din fiecare litru de benzina. Dar si din fiecare talon de pensie.

O populație care se retrage — dar mai lent decât se temeau unii

În 2025, România a numărat în medie 4,917 milioane de pensionari — cu 42.000 mai puțini decât în 2024. Scăderea continuă un trend din ultimii ani, alimentat parțial de mortalitatea naturală a cohortelor mari din perioada comunistă, parțial de o mai slabă intrare în pensie anticipată.

Dintre aceștia, 4,563 milioane provin din sistemul de asigurări sociale de stat — administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Restul sunt pensionari militari sau din sisteme speciale.

Categoria dominantă rămâne pensia pentru limită de vârstă: 3,94 milioane de persoane — adică 80,2% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. Pensiile de invaliditate au crescut ușor, la 404.000, în timp ce pensiile de urmaș au scăzut la 469.000.

Numărul mediu de pensionari și pensia medie lunară (2024 vs. 2025)

Pensia medie a trecut de 2.900 lei — dar geografia contează enorm

Pensia medie lunară pentru toate categoriile de pensionari a ajuns la 2.936 lei în 2025, față de 2.580 lei în 2024 — o creștere nominală de 13,8%. Pentru pensionarii din sistemul de asigurări sociale de stat, creșterea a fost ușor mai mare: 14,4%, ducând media la 2.814 lei.

Dar mediile ascund disparități geografice severe. Ecartul dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie județeană este de 1.326 de lei — o diferență aproape cât un salariu minim brut de acum câțiva ani.

La un capăt al spectrului: Municipiul București (3.554 lei), Hunedoara (3.505 lei) și Brașov (3.325 lei) — județe cu o industrie grea istorică sau cu servicii bine plătite. La celălalt capăt: Botoșani (2.228 lei), Vrancea (2.266 lei) și Giurgiu (2.279 lei).

Aceste diferențe reflectă, în mare parte, istoria salarială a fiecărei regiuni — pensia din sistemul contributiv depinde de contribuțiile plătite de-a lungul carierei. România rurală și agricolă plătește prețul unei vieți de muncă mai puțin formalizate.

Raportul fatal: 8 pensionari la 10 salariați

Cel mai îngrijorător indicator nu este pensia medie, ci raportul de dependență. La nivel național, există 8 pensionari de asigurări sociale de stat la fiecare 10 salariați. În termeni practici: tot mai puțini contribuabili susțin tot mai mulți beneficiari.

Variațiile teritoriale sunt dramatice. În București și Ilfov — polul economic al țării — raportul cade la 4 pensionari la 10 salariați. La polul opus, în Teleorman, ajunge la 14 la 10. Județul Vaslui raportează 13 la 10.

Această asimetrie pune o presiune redistribuțivă enormă pe sistemul național: câteva județe cu economii dinamice subvenționează, prin mecanismele fondului de pensii, regiuni cu puțini contribuabili activi.

Prima creștere reală în putere de cumpărare din ultimii ani

Indicele pensiei reale — calculat ca raport între creșterea nominală netă și indicele prețurilor de consum — a fost de 105,7% în 2025. Tradus: pensionarii au câștigat efectiv putere de cumpărare față de 2024, nu doar au recuperat inflația.

Contextul: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, schimbând formula de calcul. Efectele complete ale noii legi au început să se simtă în 2025.

De menționat și că raportul dintre pensia medie netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet și câștigul salarial mediu net a urcat la 63,1% — față de 53,9% în 2024. Un salt semnificativ, chiar dacă România rămâne sub media europeană a ratei de înlocuire.

900.000 de pensionari cu pensii sub minimul social

Un număr de 902.300 de persoane au primit în 2025 indemnizația socială prevăzută de OUG nr. 6/2009 — un mecanism care completează pensiile situate sub un prag minim garantat, stabilit la 1.281 de lei din ianuarie 2024. Aproape toți — 92,4% — provin din sistemul de asigurări sociale de stat.

Existența acestui segment masiv de pensionari la limita inferioară a veniturilor este un indicator indirect al fragmentării pieței muncii din deceniile anterioare: cariere incomplete, muncă la negru, perioade în agricultură de subzistență.