Romania libera: Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu – Vad inca 7 ani de crestere economica
„Categoric tara are nevoie de investitii pentru a sustine cresterea economica. Este evident faptul ca economia incepe sa se sufoce din cauza intarzierii investitiilor in infrastructura de transporturi si acest lucru a devenit atat de evident si nu neaparat in Bucuresti. Trecerea Carpatilor a ajuns o mare problema intr-o tara care printre altele e stat unitar.”
Domnule guvernator, anul incepe cu promulgarea Legii bugetului. Care este opinia bancii centrale in privinta bugetului?
Ma bucur ca inclusiv prin interventiile pe care le-a avut banca centrala, s-au scos de pe ordinea de zi o serie de „fantezii” periculoase. Dar ar trebui sa ne uitam cu atentie in interiorul bugetului. Banca centrala apreciaza faptul ca deficitul bugetar pe anul 2007 a fost mult mai mic decat cel programat. Am dori sa se intample la fel si in 2008, chiar daca este un an electoral. Deficitul fiscal proiectat e sub 3%, a fost imbucurator comparativ cu ce se preconiza si discuta. Insa pentru noi la banca centrala nu putem sa spunem ca sunt confortabile asemenea dimensiuni ale deficitului fiscal, avand in vedere climatul intern si international.
In Parlament s-au facut unele concesii. S-au taiat bani de la investitii, la Ministerul Transporturilor, de pilda.
Categoric, tara are nevoie de investitii publice pentru a sustine cresterea economica. Economia incepe sa se sufoce din cauza intarzierii investitiilor in infrastructura de transporturi si acest lucru a devenit evident. si nu numai in Bucuresti. Trecerea Carpatilor a ajuns o mare problema intr-o tara care, printre altele, e stat unitar. Pe de alta parte, economia are un consum cu mult peste potentialul de productie. Iar supapa financiara externa incepe sa se inchida. Politica fiscala are darul sa stimuleze reformele structurale sau sa le intarzie. Tara este evident in nevoia de a face reforme structurale, dar poate inclusiv sa le si intarzie. Romania are nevoie de investitii mai multe si mai ales in acele domenii care sunt cerute de piata.
Cum comentati reducerea cu 6% a poverii fiscale pentru angajator?
Categoric, este o masura buna, legata de stimularea unor angajari normale, legale, de aducerea la suprafata a fortei de munca. Insa este conflictuala cu majorarile pensiilor, pentru ca se micsoreaza inerent baza de obtinere a veniturilor care pot sa acopere pensiile. Daca aceste doua masuri simultane, majorarea pensiilor si reducerea contributiilor angajatorilor, vor duce nu numai la disparitia surplusului din bugetul de asigurari sociale, dar si la inregistrarea unor deficite mari, Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat clar punctul de vedere: momentul este cel mai prost ales.
Cresterile de salarii nu vor compensa marirea pensiilor?
Se poate spera ca reducerea contributiilor sa aduca la suprafata salarii mai mari si sa se incaseze astfel mai multi bani la bugetul asigurarilor sociale. Cred insa ca e cam mult din perspectiva riscurilor si a prudentei. si, in plus, problema nu se rezolva. Pentru ca este evident ca aceste cresteri de salarii nu sunt deloc corelate cu cresterile de productivitate. Cresterea salariului minim, de exemplu, este superioara cresterii productivitatii.
Daca salariul minim n-ar avea implicatii in lant asupra intregului sistem de salarizare, atat din sistemul guvernamental, cat si din cel privat, neguvernamental ar putea sa fie acceptat. Dar stim ca are toate aceste implicatii. Pentru noi o preocupare majora este cresterea de venituri si, implicit, a consumului, cu mult peste posibilitatile economiei in conditiile in care supapa externa, esaparea spre exterior, incepe sa se inchida. Adica nu mai avem acea afluenta de bani externi care facea sa se intample miracolul prin care cursul leului s-a apreciat cu toate ca deficitul de cont curent s-a largit in ultimii doi ani. Acest mecanism ne-a ajutat sa dam inflatia in jos si sa cream, pe baza deficitului extern, un spor evident al nivelului de trai, dar cu finantare din exterior. Nu cred ca acest mecanism va mai functiona in 2008.
Cand spuneti ca se inchide supapa finantarilor va referiti la valuta adusa in tara de investitorii straini?
Noi nu vorbim despre oprirea finantarilor externe sau despre reducerea lor dramatica. Ne referim la disparitia excedentului de finanatare externa, peste deficitul de cont curent. Avem toate datele sa consideram ca excesul, excedentul de finantare externa incepe sa se dilueze treptat, comparativ cu nevoile intr-adevar in crestere. Iar de la un punct incolo, din cauza faptului ca noi nu actionam asupra nevoii de finantare, (deficitul de cont curent), intrarile n-o sa mai fie suficente comparativ cu necesitatile tot mai mari.
Ce se poate intampla in acest caz?
Cursu leului nu se mai apreciaza, incepe chiar sa se deprecieze, impactul asupra preturilor devine din ce in ce mai evident, o asemenea evolutie a cursului monedei nationale influenteaza preturile interne, nu numai direct, dar si indirect, psihologic. Observati ca acum se striga lozinci pe care le credeam de mult uitate. Incep sa fie scoase din sacul de motivatii formule de tipul aceasta: „Cosul de Craciun e cu 30% mai scump din cauza deprecierii leului”. Este evident o falsitate. Daca se calculeaza cursul mediu din august – decembrie 2007, acesta nu este mai depreciat decat cel din acelasi interval al anului 2006. Cu alte cuvinte, ne pandeste acest risc – sa avem cresteri salariale, sa ne bucuram de ele pana in momentul cand ne ducem la magazin si acolo bucuria sa se transforme intr-o dezamagire din ce in ce mai puternica.
Noi intr-adevar vrem crestere reala de venituri, asta este o regula esentiala a unei banci centrale. Imbunatatirea nivelului de trai trebuie sa fie reala. Noi nu vrem cresteri de venituri nominale, anulate de inflatie. Pentru ca inflatia, in afara de distorsiunea pe care o creeaza intr-o economie, ii taxeaza in primul rand pe cei cu venituri scazute. Le mananca veniturile si creeaza o mare dezamagire, dupa care se intra intr-o spirala inflationista, care, ca orice spirala, nu are inceput si nu are sfarsit. Nu stii cine a inceput, care a dat primul. Angajatii cer cresteri de salarii pentru ca totul s-a scumpit, cresc preturile pentru ca se maresc salariile.
Au aparut presiuni pentru marirea pretului la gaze. Se vorbea de o majorare cu 10% in ianuarie, care a fost amanata, si de o crestere anuala cu 30%. Cum ar afecta acest lucru inflatia urmarita de banca centrala?
Nu cunosc in detaliu aceste lucruri, dar mi se par exagerate. si mai ales exprimarea aceasta ultimativa mi se pare exagerata, nelalocul ei. Ajustarile de preturi administrate trebuie sa aiba si o anumita inteligenta. Momentul ianuarie era total nepotrivit, inclusiv din cauza faptului ca in primele trei luni din anul precedent inflatia a fost foarte scazuta. O asemenea adaugire la pretul gazelor ar impinge acea cocoasa a inflatiei cu mult peste ce ar fi tolerabil si acceptabil, cel putin teoretic.
INTERVIURILE HotNews.ro