Romania – tabloul complet al saraciei. 16% dintre romanii majori de pana in 24 de ani nici nu invata, nici nu muncesc
Romania este peste media Uniunii Europene in privinta tinerilor care nici nu invata, nici nu lucreaza, potrivit unui raport emis, joi, de Comisia Europeana, care schiteaza un tablou social complet al „vicecampioanei” europene la saracie.
Un procent de 16% dintre romanii cu varste intre 18 si 24 de ani nici nu invata, nici nu lucreaza, potrivit situatiei de la nivelul anului 2013, prezentate in Raportul Evolutiile Sociale si ale Ocuparii Fortei de Munca, emis joi de Comisia Europeana.
Romania se situeaza peste media Uniunii Europene, care este de 13%, in privinta ponderii tineretului cu varste de 18-24 de ani fara nici ocupatie (NEET – not in education, employment, training).
Odata cu scaderea limitei de jos a categoriei de varsta, creste procentul tinerilor romani care nici nu invata, nici nu muncesc.
Astfel, in randul romanilor cu varste intre 15 si 24 de ani, 17,2% nu au nicio ocupatie. Pe sexe, 15,5% dintre baietii din aceasta categorie de varsta sunt fara ocupatie, in timp ce la fete procentul este mai mare – 18,9%. In schimb, 18,6% dintre barbatii din Romania cu varste intre 18 si 24 de ani parasesc timpuriu scoala, in timp ce la femei procentul este mai scazut – 16%.
La capitolul tineretului de 15-24 de ani fara nicio ocupatie, Romania se situeaza pe locul al saptelea, in Uniunea Europeana, cele mai mari procente inregistrandu-se in: Italia (22,2%), Bulgaria (21,6%), Grecia (20,4%), Croatia (19,6%), Spania (19,4%) si Cipru (18,2%). Media UE este 13%.
TOPUL ponderii tinerilor (15-24 ani) fara ocupatie (NEET) in UE (CE/Eurostat)
Revenind la Romania, se observa cresterea procentului tinerilor cu varste inre 15 si 24 de ani fara ocupatie odata cu reducerea ratei de promovare a bacalaureatului, de-a lungul anilor:
- BAC 2013: 56,4% – tineri (15-24 ani) fara ocupatie: 17,2%
- BAC 2012: 44,3% – tineri (15-24 ani) fara ocupatie: 16,8%
- BAC 2011: 45,72% – tineri (15-24 ani) fara ocupatie: 17,4%
- BAC 2010: 69,30% – tineri (15-24 ani) fara ocupatie: 16,4%
- BAC 2009: 81,47% – tineri (15-24 ani) fara ocupatie: 13,9%
documente
(15 Ian 2015) PDF, 7MB
De asemenea, in perioada 2007 – 2012, Romania a fost statul membru cu cea mai mare reducere a investitiilor in educatie (cu 40%), urmata de Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia si Portugalia (cu aproximativ 20%), mai mentioneaza Comisia Europeana.
In anul 2013, 40,4% dintre romani erau in risc de saracie sau exclusiune sociala, doar bulgarii avand aici un procent mai ridicat in UE: 48%.
In privinta lipsurilor materiale severe, 28,5% din populatia Romaniei se regasea in aceasta situatie critica, situandu-se tot pe locul al doilea in UE in acest top al saraciei, dupa bulgari (43%), la nivelul anului 2013.
- Romanii, cei mai saraci lucratori din UE
Romania are un somaj pe termen lung relativ redus (cam 3,5% in anul 2013), sub media UE (circa 5%), dar nici romanii care lucreaza nu o duc bine, mai arata statistica europeana.
Potrivit cifrelor Comisiei Europene, in anul 2013, aproape 18% dintre lucratorii romani traiau in saracie, Romania fiind prima in Uniunea Europeana la acest capitol. Acelasi procent de lucratori saraci a fost inregistrat in Romania si in anul 2007.
Spre comparatie, Bulgaria, cea mai saraca tara din UE, avea in 2013 o rata a somajului pe termen lung de circa 7%, dar procentul lucratorilor bulgari saraci era de 7%, mult mai redus decat in cazul romanilor.
Saracia lucratorilor este calculata, insa, diferit de la o tara la alta, pentru ca ia ca punct de referinta salariul median, care variaza foarte mult de la statele bogate la cele sarace. Somajul pe termen lung se refera la persoanele care nu au loc de munca, dar isi cauta de lucru de cel putin 12 luni.
Totusi, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut in Romania cu mai mult de 10% din 2007 pana in prezent, o exceptie pozitiva la nivel european, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeana.
Totodata, spre deosebire de alte state membre, Romania a avut o politica de ridicare sau protectie a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepantelor salariale.