România testează piețele globale cu obligațiuni în euro și dolari. Dobânzile indicative sunt foarte ridicate, semn al nevoii de bani a Guvernului

România face prima incursiune pe piețele internaționale în acest an, o mișcare care are loc într-un climat politic intern provocator și cu un sentiment fluctuant al investitorilor străini. Țara emite obligațiuni exprimate în euro și dolari la costuri semnificativ crescute în comparație cu vânzările anterioare, scrie Bloomberg.

Acest lucru vine pe măsură ce guvernul încearcă să țină sub control cheltuielile bugetare, țara având cel mai mare deficit bugetar din cadrul Uniunii Europene.

Statul român vrea să se împrumute cu obligațiuni emise pe 5 ani (scadente în martie 2030) și 9 ani (scadente în septembrie 2034), iar în dolari cu obligațiuni pe 12 ani (februarie 2037).

Obligațiunile în euro pe 5 ani sunt cotate în deschiderea emisiunii la rata midswap (MS)+330 puncte de bază, iar cele pe 9 ani la MS+420 puncte. Obligațiunile în dolari sunt cotate la benchmark+325 puncte.

Randamentele sunt indicative și s-ar putea reduce pe parcursul zilei, pe măsură ce investitorii vor înainta oferte. Un interes mare la subscriere ar ajuta statul să închidă aceste împrumuturi în condiții mai bune. Rata MS pe 5 ani este 2,26%, pe 9 ani este de 2,35%. Pentru obligațiunile în dolari, benchmark-ul este dat de titlurile pe aceeași perioadă ale Trezoreriei SUA, în prezent la 4,35%.

Reamintim că țara noastră e la limita recomandată investițiilor, ceea ce face ca investitorii străini care finanțează datoria să fie extrem de prudenți.

Ministrul Finanţelor admite că deja ne împrumutăm de pe pieţele internaţionale la dobânzi foarte mari

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a dezvăluit că România se împrumută de pe pieţele internaţionale la dobânzi foarte mari, adăugând că acestea pot scădea dacă guvernanţii vor da dovadă de predictibilitate şi credibilitate. ”Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România”, a afirmat el.

”Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la o dobândă de 7,9%. Dobânzile sunt foarte mari tocmai din cauza acestei expuneri ridicate. În 2024, România s-a împrumutat pe pieţele internaţionale şi naţionale cu suma de 250 de miliarde de lei. Planul pentru 2025 este de 231 de miliarde. Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt”, a declarat Tanczos Barna.

Desigur, bugetul proiectat pe hârtie mizează pe un nivel anticipat al deficitului fiscal, dar fluctuațiile economice, evenimentele neașteptate sau variațiile veniturilor/cheltuielilor poate duce la un cu totul alt tablou economic.

România e la un pas de retrogradarea ratingului datoriei, ceea ce ar fi un dezastru

După ce luna trecută agenția de rating Fitch a schimbat la negativă perspectiva României, vineri S&P Global a făcut același lucru: a confirmat ratingurile României la ‘BBB-/A-3’, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. De asemenea, Reuters a avertizat vineri într-o analiză dedicată României că riscăm să fim retrogradați la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, dificultăți în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

Investitorii străini sunt și ei îngrijorați de ce se întâmplă în România și pun la îndoială capacitatea Guvernului de a-și onora la timp promisiunile de reformă asumate.

În ultimii ani, creșterea cheltuielilor a fost mai mare decât cea a veniturilor, astfel încât deficitul s-a lărgit.