Românii care trăiesc mai mult și mai bine fac aceste lucruri. Geriatru: „Longevitatea nu este o întâmplare”

Longevitatea nu este determinată doar de accesul la medici și la bani. Rutinele sănătoase și echilibrul emoțional pot părea concepte abstracte, însă se regăsesc frecvent în stilul de viață al oamenilor longevivi și sănătoși. Experiența din cabinet arată că oamenii care au învățat să fie disciplinați ajung să aibă o calitate mai bună a vieții, explică medicul geriatru Georgiana Pop. Iar asta se observă în special la românii care revin în țară după ce au trăit vreme îndelungată în alte state europene. 

„Am văzut aceste diferențe în cabinet. Mulți dintre cei care au trăit în străinătate și s-au reîntors acasă și-au făcut o rutină corectă: au un regim de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă, fac exerciții, și nu mă refer doar la mersul pe jos. Am pacienți care au trăit în Norvegia, Italia sau Anglia, spre exemplu, care își păstrează acea rigoare întâlnită acolo. Vor să trăiască mai mult și aplică ce au învățat în țara în care au emigrat“, declară medicul geriatru Georgiana Pop. 

Exemple demne de urmat

În experiența medicului, pacienții preocupați de sănătatea lor tind să evite folosirea alcoolului pentru a face față grijilor zilnice și sunt mai degrabă adepții moderației.

„Noi, românii, păstrăm încă anumite obiceiuri vechi și folosim adesea alcoolul ca pe un mijloc de a ne induce o stare de bine sau de fericire, ceea ce este greșit. Este și o problemă de educație pentru sănătate, care, din păcate, nu ne ajută să ajungem la vârste înaintate într-o stare bună. Există însă și exemple demne de urmat: oameni care au acces la informații, sunt educați, își doresc să trăiască mai mult pentru copiii și nepoții lor și fac efortul de a fi deschiși și disciplinați. Aleg, în cele din urmă, să pună sănătatea pe primul loc“, punctează dr. Georgiana Pop. 

Prin urmare, continuă medicul gerontolog, a trăi sănătos presupune o schimbare de mentalitate, dificil de făcut atunci când educația pentru sănătate este insuficientă, o problemă pe care medicul o observă frecvent și în România. Medicul a remarcat că persoanele educate care îi trec pragul cabinetului au un interes mai mare pentru un trai mai bun. 

„Tinerețea nu înseamnă să pierzi nopțile“

Însă, explică dr. Pop, un pacient educat nu este neapărat o persoană cu studii superioare, ci o persoană care caută și deține informațiile necesare. 

„Este important să fim educați într-un spirit corect, care pune sănătatea pe primul loc. Asta înseamnă să înțelegem rolul somnului, al alimentației și al mișcării și să evităm excesele. Tinerețea nu înseamnă să pierdem nopțile. Somnul este una dintre perioadele esențiale pentru procesele de refacere ale organismului. Dacă pierdem acele ore de somn, cumva ne scurtăm și viața. Educația face diferența între noi și ceilalți europeni. Nu este vorba neapărat despre bani, deși evident că venitul contează, ci și despre felul în care suntem formați și despre obiceiurile pe care ni le construim“, completează medicul geriatru.

Longevitatea nu este aleatorie

Obiceiuri frecvent întâlnite la pacienții români – nopțile pierdute, mesele haotice sau consumul excesiv de alcool, mai răspândit în anumite zone ale țării – lasă, în timp, urme asupra organismului. În schimb, rutina zilnică, bazată pe principii sănătoase, influențează în bine starea de sănătate, chiar și la vârste înaintate.

„Am un pacient care are 90 de ani, cu aparat cardiostimulator. Dimineața se trezește la 7.00 și are în fiecare zi un program bine stabilit. În plus, vine periodic la consultații. Se culcă la aceeași oră, se trezește la aceeași oră, mănâncă la aceleași ore și își face plimbarea zilnică și citește. Nu prezintă demență și nu vede bătrânețea ca o boală, ci ca pe o etapă firească a îmbătrânirii. Așa ar trebui să fie”, continuă dr. Pop.

Un astfel de exemplu, arată geriatra, demonstrează că longevitatea nu este aleatorie și nu este determinată exclusiv de materialul genetic, chiar dacă genetica are un rol important. Obiceiurile repetate zilnic, ani la rând, pot contribui semnificativ la o viață mai lungă și mai sănătoasă. Medicul consideră că ritmul alert în care trăiesc mulți români afectează sănătatea pe termen lung.

„Nu haosul ne definește. Dacă am avea un program bine stabilit și mese regulate, organismul s-ar regla mult mai bine. Procesele hormonale și enzimatice sunt strâns legate și de stilul de viață. Un program dezorganizat poate afecta metabolismul, somnul și reglarea hormonală și, în timp, poate contribui la apariția unor boli cronice”, explică medicul Georgiana Pop. 

Prima dată la medic, la 65 de ani

În prezent, patologia cardiovasculară este cea mai frecventă în rândul pacienților care îi trec pragul cabinetului medicului geriatru. Și nu este vorba doar despre boli ale inimii, ci despre afecțiuni ale întregului sistem cardiovascular: are pacienți de peste 60 de ani cu ateroscleroză, boli arteriale periferice, accidente vasculare cerebrale sau complicații generate de circulația deficitară.

Dr. Georgiana Pop recomandă ca, măcar după vârsta de 40 de ani, controalele la medicul de familie să devină regulate. Însă, nu de puține ori, medicul geriatru spune că a avut pacienți care au ajuns pentru prima dată la un consult medical după vârsta de 65 de ani. 

„La 65 de ani făceau pentru prima dată un EKG, li se lua tensiunea, discutau cu un medic. Atunci când vezi că sunt oameni care nu au văzut medic atâta vreme, nu poți să nu te întrebi cum este posibil așa ceva. Ne lipsește educația, din păcate. Educația pentru sănătate ar trebui să înceapă în primul rând în medicina de familie. Longevitatea nu este o întâmplare și nici rezultatul exclusiv al progresului medical. Ea este construită prin educație, disciplină și responsabilitate față de propria sănătate”, conchide medicul gerontolog.