România, la doar un pas să fie sancționată de justiția europeană din cauza blocării exporturilor de gaze prin OUG 114/ Autoritatea de reglementare speră să rezolve problema printr-un ordin
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a demarat un proces de consultare publică, în regim de urgență, pentru un proiect de Ordin care prevede reducerea termenului pentru care se aplică restricțiile impuse de controversata OUG 114/2018 în privința tranzacționării gazelor. Urgența este dată de faptul că pe 27 septembrie, Comisia Europeană ar putea trimite România în fața instanței europene din cauza acestor restricții. ANRE încearcă prin acest ordin să oprească procesul de infringement demarat de autoritățile de la Bruxelles. Este o încercare, nu și o garanție că va reuși.
Dacă nu va reuși, România ar urma să fie condamnată și să plătească o amendă care se aplică începând cu 27 septembrie pentru fiecare zi de neconformare la normele europene.
- Vezi aici Proiectul de Ordin al ANRE și aici nota de fundamentare.
Mai exact, acum legislația principală, adică OUG 114, și cea secundară, adică reglementările ANRE, impun vânzarea gazelor cu prioritate pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici și al producătorilor de energie termică, în perioada 1 mai 2019- 28 februarie 2022. În opinia Comisiei, această obligație creează bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în interiorul pieței unice a UE. În mare, proiectul ANRE prevede reducerea termenului pentru care se aplică această obligație de la 28 februarie 2022 la 31 martie 2020.
„Prin avizul motivat suplimentar din data de 25 iulie 2019, adresat României de Comisia Europeană (Comisia) în cauza nr. 2012/2114, Comisia constată că, prin obligarea producătorilor de gaze naturale din România să pună la dispoziție producția lor în mod prioritar pe piața internă, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE„, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordin. Proiectul va fi în dezbatere publică până pe 12 septembrie.
OUG 114 a fost modificată săptămâna trecută în comisia pentru industrii din Camera Deputațior, în sensul că au fost eliminate prevederile controversate legate de energie electrică și gaze naturale. Însă mai trebuie să treacă textul modificat și de Camera Deputaților, care este cameră decizională. În plus, pentru ca lucrurile să fie îndreptate până la capăt, ar trebui și OUG 19/2019, care este un fel de act normativ de clarificare a OUG 114. Degeaba sunt eliminate articolele din OUG 114/2018, dacă nu sunt eliminate și din OUG 19/2019, care se află și ea tot la Camera Deputaților. Reprezentanții ANRE solicită ca cele două ordonanțe să fie modificate împreună pentru un efect total. În plus, eliminarea articolelor referitoare la energie din cele două OUG-uri ar rezolva problema infringementului pe gaze. De fapt, a infringementurilor, fiindcă sunt două. Mai este unul din cauza plafonării prețului gazelor la 68 lei/MWh.
Procedura de infringement pe restricțiile la export este mai veche, însă a fost suspendată în 2016, după doi ani de la declanșare, fiind în faza trimiterii în judecată, după ce au fost rezolvate problemele invocate de Comisie printr-o ordonanță de urgență a Guvernului (OUG 64/2016). Însă, procedura a fost doar suspendată, putând fi oricând reluată din stadiul avansat în care se afla, în cazul în care România încalcă din nou legislația europeană.
Pe 25 iulie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar României din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, astfel cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale. Practic, CE a mai făcut un pas în această procedură de infringement pe gaze. Următorul este trimiterea în judecată a României.
În iulie 2014, Comisia a trimis autorităților române un aviz motivat din cauza faptului că legislația națională a acestei țări creează bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în interiorul pieței unice a UE. După evaluarea modificărilor recente ale Legii energiei adoptate de România, Comisia a constatat că este menținută obligația de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piața română, ceea ce, în consecință, reprezintă o încălcare a dreptului UE, arată Comisia.
Comisia consideră că actualul cadru juridic român, prin faptul că impune producătorilor din România obligația de a acorda prioritate vânzărilor de pe piața internă, creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și, prin urmare, a solicitat eliminarea acestor bariere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
România s-a aflat în acest proces de infringement timp de doi ani, din cauza restricțiilor la exporturile de gaze. Procedura a fost suspendată după aprobarea OUG 64/2016, prin care erau eliminate barierele la export. Ordonanța a fost transformată apoi în lege de către Parlament. Însă, procedura ar putea fi reluată oricând în cazul în care aceste bariere sunt reintroduse. Practic, a fost reluată în condițiile în care Guvernul a aprobat la sfârșitul lui decembrie controversata OUG 114, prin care este impus un plafon de 68 lei/MWh și vânzarea cu prioritate pe piața românească până în februarie 2022.
De altfel, Comisia Europeană a reacționat la scurt timp după aprobarea OUG 114/2018. Mai exact, a fost declanșată o nouă procedură de infringement și din cauza impunerii prețului limită de 68 lei/MWh pentru gazele vândute pentru consumul casnic și al producătorilor de energie termică.
OUG 114 a fost contestată încă de la început, când a fost aprobată fără niciun fel de consultare publică, actorii de pe piața energiei solicitând abrogarea acestor articole înainte ca acestea să producă efecte, tocmai pentru a nu se crea haos pe piață. Ordonanța a fost aprobată în decembrie, însă prevederile referitoare la piața energiei și gazelor au intrat în vigoare în aprilie, respectiv mai. Lucrurile puteau fi îndreptate până atunci, însă coaliția de la guvernare a refuzat acest lucru. Acum, după câteva luni de la intrarea în vigoare și după ce au început să apară efectele negative, deputații au hotărât să elimine aceste articole.
Guvernul a fost avertizat în mai multe rânduri că principalele efecte negative vor fi creșterea masivă a importurilor și majorarea prețurilor energiei și gazelor furnizate industriei, ceea ce deja se întâmplă.
Reamintim că prin OUG 114, producătorii interni sunt forțați să vândă gaze pentru populație și producătorii de energie termică la preț plafonat de 68 lei/MWh, timp de trei ani. Mai mult, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis reducerea prețurilor pentru populație cu 5% de la 1 iulie. Aceeași OUG 114 prevede și pe partea de energie electrică reglementarea prețurilor la consumatorii casnici. Efectele sunt asemănătoare celor de pe piața gazelor: importuri mai mari și scumpiri.
Citește și:
- Infringement pe gaze: România a ajuns la un pas să fie trimisă în judecată la Curtea de Justiție a UE din cauza blocării exporturilor de gaze
- Modificări drastice în Parlament ale controversatei OUG 114: Sunt eliminate prețurile reglementate la gaze și electricitate
- Document Motivare foarte dură a Comisiei Europene pentru începerea infringementului pe gaze: Există îndoieli că plafonarea prețurilor va avea vreun efect benefic pentru consumatorii români
- Comisia Europeană reacționează dur pe OUG 114: A început procedura de infringement din cauza plafonării prețurilor la gaze