România mai are de achitat 404 milioane euro în 2023 ca să închidă pachetul financiar cu FMI din 2009

Ultima plată a împrumutului din 2009, cel de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, se va face în 2023. Este vorba despre 404,4 milioane euro care vor merge către Banca Mondială, din care 400 milioane reprezintă rata, restul fiind dobânzi și comisioane.

Deși în trecut au mai fost premieri care s-au lăudat că au plătit ratele pentru FMI (de exemplu cum a fost Ponta), trebuie văzut din ce bani s-a făcut asta.

Așa cum probabil ați anticipat, din alte împrumuturi. Adică s-a rostogolit datoria, cu o dobândă atașată, doar nu vin banii gratis.

La acel împrumut cu FMI, BM și Comisia Europeană s-au plătit dobânzi și comisioane de 1,45 miliarde euro.

Reamintim că în anul 2009 România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar International, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase șapte din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

La cât a ajuns datoria publică a României

Cele mai recente date, respectiv la octombrie 2022, ne arată că datoria publică este la 48% din PIB. Depășise 50% la un moment dat, dar motivul este simplu: inflația a urcat PIB-ul nominal foarte mult. Așadar raportarea la PIB ne arată scădere.

În realitate, a urcat la 651,5 miliarde lei, după ce în 2021 a fost la 577,5 miliarde lei.

Noua strategie fiscal-bugetară a Guvernului spune „că având în vedere nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2022 – 2025, dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa sub 49,8% din PIB la finalul orizontului de prognoză”.

Deci autoritățile se așteaptă la un PIB nominal și mai mare din cauza inflației, așa că ar urma să se mențină datoria sub 50% din PIB.

Sursă foto: Dreamstime.com