România riscă un proces la Curtea Europeană de Justiție pentru că nu a implementat Codul Comunicațiilor/Lipsa acestei legi a fost și motivul amânării licitației 5G

Comisia Europeană a anunțat joi noi măsuri juridice împotriva României și a altor 18 state membre UE care nu au implementat încă în legislații Codul European al Comunicațiilor. Dacă în 2 luni nu remediază situația, cazurile pot ajunge la Curtea Europeană de Justiție. Lipsa adoptării acestui act în legislația națională a fost și motivul pentru care licitația 5G a fost amânată pentru 2022.

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele actuale ale UE în domeniul telecomunicațiilor, adaptându-le la era digitală, subliniază Comisia Europeană.

Din cauza transpunerii întârziate, consumatorii și întreprinderile din Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia nu pot beneficia de:

Norme clare și favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali – aceleași norme se aplică în întreaga Europă, convergând către o piață unică incluzivă
O mai bună calitate a serviciilor – consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari și de o acoperire mai mare întrucât codul încurajează concurența în materie de investiții, în special în rețelele de foarte mare capacitate, inclusiv în rețelele 5G
Armonizarea normelor – codul sporește previzibilitatea în materie de reglementare, inclusiv în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio
Protecția consumatorilor – codul le aduce beneficii consumatorilor și îi protejează, indiferent dacă utilizatorii finali comunică prin intermediul serviciilor tradiționale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web
Corectitudine – codul asigură egalitatea de tratament pentru toți actorii din sectorul serviciilor de telecomunicații, indiferent dacă aceștia sunt tradiționali sau folosesc servicii bazate pe aplicații.

România și celelalte 18 țări riscă să ajungă în fața Curții Europene de Justiție

Anunțul făcut joi de Comisia Europeană – transmiterea avizului motivat – reprezintă de fapt a doua etapă a procedurii de infringement deschise deja împotriva României și a celorlalte 18 țări UE.

Executivul european spune că termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020.

La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere (n.a. prima etapă a procedurii de infringement) unui număr de 24 de state membre. Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere).

De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

„Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

În ce stadiu de avizare era Codul Comunicațiilor până la izbucnirea crizei din Coaliție

În raportul de activitate publicat în data de 4 septembrie 2021, Ciprian Teleman, ministrul USR-PLUS al Cercetării, Inovării și Digitalizării care a demisionat din Guvernul Cîțu în contextul crizei din Coaliție, prezintă detalii și despre stadiul adoptării acestui act.

Acesta spune că proiectul de lege privind implementarea Codului Comunicațiilor avea nevoie de „24 de avize, din care au fost obținute 22 de avize. În prezent, proiectul de lege se află la MAE (n.a. Ministerul Afacerilor Externe), urmează MJ (n.a. Ministerul Justiției), CL (n.a Consiliul Legislativ), CES (n.a Consiliul Economic și Social) și CSAT (n.a Consiliul Suprem de Apărare a Țării)”.

Adio sutelor de milioane de euro din 5G la bugetul de stat în 2021: Doar 73 milioane de euro ar mai putea fi atrase anul acesta din vânzarea unor frecvențe, restul în 2022

HotNews.ro a scris în data de 15 iulie 2021 că este imposibil ca statul să mai atragă în acest an cele peste 500 milioane de euro din vânzarea licențelor 5G, din cauza întârzierii transpunerii în legislația națională a Codului european al Comunicațiilor, o condiție esențială pentru organizarea licitației. Totuși, pentru a impulsiona dezvoltarea 5G, arbitrul telecom a anunțat joi că va organiza o licitație mai mică, în acest an, pentru alocarea pe termen scurt a unor frecvențe disponibile din licitații anterioare, din care speră să atragă 73 milioane de euro.

Motivul pentru care așa numita licitație 5G a fost spartă în două

Promulgarea recentă a legii securității rețelelor 5G, care transpune în legislație Memorandumul semnat de România cu SUA și care ar putea exclude exchipamentele chinezilor de la Huawei din infrastructura operatorilor de comunicații electronice din România, nu a fost de ajuns pentru organizarea licitației 5G în acest an.

Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) a atenționat anterior că doar acest lucru nu este suficient și că ar mai fi nevoie și de transpunerea în legislația națională a Codului european al Comunicațiilor, un act esențial pentru dezvoltarea rețelelor 5G a căror densitate va fi mult mai mare decât cea a rețelelor actuale.

Comisia Europeană a deschis deja procedura de infringement împotriva României și a altor 23 de state UE pentru lipsa transpunerii în legislațiile naționale a Codului european al Comunicațiilor. Deși proiectul de lege este într-o etapă avansată pe circuitul de avizare nu a fost adoptat încă, iar senatorii și deputații au intrat în vacanță parlamentară până pe 1 septembrie 2021, făcând imposibilă organizarea licitației 5G în acest an.

Cu toate acestea, Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM, a anunțat, în data de 15 iulie 2021, în cadrul unei videoconferințe organizate de ziarul Bursa, că autoritatea a găsit soluții pentru a impulsiona totuși dezvoltarea 5G în România.

„Implementarea 5G va fi unul din principalele motoare în transformarea digitală a României pe termen scurt și mediu. De aceea, chiar și în lipsa transpunerii în legislația națională a Codului European al Comunicațiilor am găsit soluții pentru a impulsiona dezvoltarea 5G în România.
Servicii 5G comerciale au fost disponibile în România încă din anul 2019. Am fost în primele trei țări europene în care s-a întâmplat acest lucru, iar acum, în contextul publicării Legii nr. 163/2021 – „ Legea securității 5G”, pentru valorificarea optimă a spectrului radio disponibil, vom acorda drepturi de utilizare a frecvențelor radio disponibile prin organizarea a două proceduri de selecție distincte.
În acest sens, pe 1 iulie, am supus consultării documentele aferente organizării unei prime licitații, care are în vedere atribuirea drepturilor de utilizare a spectrului rămas disponibil în urma procedurilor anterioare de selecție derulate de ANCOM, și anume frecvențele radio disponibile din benzile de 800 MHz, 2600 MHz și 3400-3600 MHz.
Organizăm această primă licitație anul acesta, și facem maximal tot ceea ce se poate în limitele și în conformitate cu cadrul normativ aflat în vigoare, pentru a maximiza beneficiile atât pentru utilizatorii de servicii de comunicații, în sensul creșterii calității, cât și pentru statul roman, cu venituri suplimentare la bugetul național.
Având în vedere perioada scurtă a drepturilor în spectrul rămas disponibil până la expirarea licențelor acordate deja în aceste benzi (2025, respectiv 2029), putem declanșa în actualele condiții legislative procedura de selecție. Practic urmăm anticipat si prevederile Codului Comunicațiilor privind alinierea termenelor de expirare a licențelor și apoi realocarea acestora, pe termen lung.
Licențele acordate prin această primă procedură vor fi neutre tehnologic, ca de altfel toate licențele acordate de ANCOM, astfel încât derularea licitației va contribui la creșterea cantității de spectru pentru operatorii prezenți pe piața din România, impulsionând dezvoltarea 5G la nivel național.”, a declarat, în 15 iulie 2021, Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.

Ce bani se așteaptă din vânzarea așa numitelor licențe 5G: 73 milioane de euro în acest an și 600-650 milioane de euro în 2022

Pentru ca această primă licitație să fie considerată un succes, oficialul ANCOM a spus că „ar trebui ca toți cei 4 operatori mobili prezenți pe piața din România să rivalizeze în achiziția de drepturi, după cum rivalizează în ofertele pentru clienți, iar spectrul să fie complet alocat.”

„În esență scoatem în licitație 195 MHz în 3 benzi: 800 MHz, 2600 MHz și 3,4 – 3,8 GHz, banda pionier pentru 5G în Europa. Chiar și cei 95 MHz din banda de 2600 MHz beneficiază de condiții tehnice armonizate pentru 5G, astfel încât interesul operatorilor ne așteptam să fie semnificativ.
Toate drepturile încep la 1 ianuarie 2022 și expiră odată cu celelalte drepturi în benzile respective, adică în aprilie 2029 (ptr. benzile de 800 și 2600 MHz) și la finalul anului 2025 (ptr. banda pionier 5G).
Suma prețurilor din consultarea publică este de 73 milioane de euro. În esență, prin raportare la tipul și durata licențelor, reconfirmăm prețurile propuse anterior (2019).”, a precizat vicepreședintele ANCOM.

După transpunerea Codului Comunicațiilor, Eduard Lovin a spus că „va fi necesară și va putea avea loc organizarea celei de-a doua licitații.”

„Aceasta va putea viza acordarea drepturilor pe termen lung, în benzi noi (de exemplu, 700 MHz, 1500 MHz) dar și în banda 3400-3800 MHz (cu drepturi de utilizare începând din 01.01.2026). Estimăm peste 600-650 milioane euro pentru aceste licențe de anul viitor, în plus față de cele 73 milioane euro din licitația mică de anul acesta și cele 110 milioane euro din prelungirea de licențe din banda 2,1 GHz din care deja s-au încasat 60 milioane euro și urmează să se mai încaseze în noiembrie la bugetul de stat înca 50 milioane euro.
Ca atare, proiectul de lege redactat pentru transpunerea prevederilor europene este esențial să fie în vigoare înainte de cea de-a doua licitatie, cea pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio pe termen lung. Dar să nu anticipăm – despre aceasta vă vom putea da mai multe detalii, de îndată ce vedem Codul în Monitorul Oficial.”, a declarat atunci Eduard Lovin.

ANCOM, despre radiațiile 5G: Nu avem competența de a interpreta efectele asupra sănătății, dar intensitatea câmpurilor electromagnetice este de sute de ori sub limitele legale

Oficialul ANCOM a atins și problema temerilor și a îngrijorărilor unei părți a populației față de expunerea la câmpuri electromagnetice.

„Profilul tehnic, în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, pe care îl avem nu ne acordă și competența necesară pentru a interpreta efectele expunerii la emisiile de câmp electromagnetic asupra sănătății populației. Ce putem face în schimb, și o facem cu maxima responsabilitate și atenție, este să măsurăm nivelul intensității câmpului electromagnetic și să îl comparăm cu nivelurile de referință maxime stabilite prin legislația națională din domeniul sanatatii. Pe monitor-emf.ro toți cei interesați pot vedea rezultatele măsurărilor efectuate atât cu cei 150 de senzori ficși montați în principalele orașe din România, cât și rezultatele măsurărilor efectuate cu echipamente portabile.
Ce vreau să subliniez este că, de când ANCOM face măsurători, atât cu echipamentele portabile, cât și cu cele fixe, nu s-a atins niciodată nivelul de referință, în cele mai multe cazuri rezultatele măsurătorilor fiind de sute de ori mai mici.„, a mai precizat vicepreședintele arbitrului telecom.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 11 iunie 2021, decretul pentru promulgarea Legii privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele operatorilor de comunicații. Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi era una din condițiile lansării 5G, prin care statul spera să atragă peste 500 milioane de euro din vânzarea licențelor.