Românii, ultimii în UE la locuințe cu baie, duș sau toaletă cu apă. Cum stau vecinii bulgari și unguri

​România este țara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare procent de populație care trăiește în locuințe fără dotări sanitare de bază, cum sunt camera de baie, dușul sau toaleta la care se trage apa, potrivit celor mai recente date disponibile, publicate joi de Biroul european de statistică Eurostat.

În anul 2016, 30% dintre români trăiau în locuințe fără dotări sanitare de bază. Totuși, România a făcut unele progrese, pentru că în anul 2010 ponderea românilor fără baie, duș sau toaletă era de 38,5%.

Spre comparație, în anul 2016, 1,9% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe lipsite de dotări sanitare de bază.

Vecinii noștri din UE stăteau mult mai bine decât noi în privința accesului la baie, duș sau toaletă: în Bulgaria 10,7% nu aveau dotări sanitare de bază, iar în Ungaria doar 3,8%.

Dintre toate statele UE pentru care există date disponibile, cel mai bine se situau în anul 2016 Malta (nimeni nu era în situația să trăiască în locuințe fără dotări sanitare de bază), Slovenia (0,2% din populație era lipsită de dotări sanitare de bază) și Luxemburg (0,5%).

Uniunea Europeană a oferit fonduri europene importante României pentru lucrări de alimentare cu apă, canalizare și epurare de ape uzate prin Programul Operațional Sectorial Mediu și Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Pe POS Mediu 2007-2013, România a avut la dispoziție 4,4 miliarde de euro și a reușit să absoarbă peste 90% cu tot cu avansurile de la Comisia Europeană. Multe dintre lucrările la sistemele de alimentare cu apă sau la stațiile de epurare nu au fost terminate pânî la finalul perioadei de programare (sfârșitul anului 2015), iar Comisia Europeană a permis țării să re-etapizeze proectele (proiecte fazate), pentru a le putea termina cu banii europeni alocați în perioada de programare 2014-2020.

În actuala perioadă de programare, România are la dispoziție 9,4 miliatrde de euro de la UE, în Programul Operațional Infrastructură Majoră (POIM) 2014-2020, din care sunt finanțate și proiectele de mediu. Până în februarie 2018, rata de absorbție pe acest program era de 9,11%, conform celor mai recente date publicate de Ministerul Fondurilor Europene pe site-ul său.