S-a incins dezbaterea TTIP si la Bucuresti. Sindicalistul Hossu: Nu putem vorbi de comert liber cand avem regim de vize pentru romani. Negociator SUA: Lucratorii americani sunt discriminati in UE

Dezbaterea asupra viitorului Acord transatlantic de liber schimb UE-SUA (TTIP) s-a incins si la Bucuresti. Liderul cofederatiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu s-a declarat, miercuri, ferm impotriva TTIP, unul dintre motive fiind regmul de vize impus romanilor pentru intrarea pe teritoriul SUA. Americanii si-au trimis, miercuri, la Bucuresti un negociator TTIP, care a raspuns ingrijorarilor opozantilor romani la acord, explicand ca lucratorii americani sunt discriminati pe piata Uniunii Europene mai mult decat se intampla invers.

Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a fost prezent miercuri la o masa rotunda organizata de Comisia de afaceri europene a Camerei Deputatilor si Ambasada SUA la Bucuresti, privind negocierile pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), purtate in prezent de negociatorii guvernului american cu cei ai Comisiei Europene.

„Putem constata cateva remarci care ne duc la concluzia ca, in forma de astazi, este inacceptabil si noi ne opunem” – a spus Hossu.

Sindicalistul a invocat urmatoarele obiectii fata de TTIP:

• Regimul de vize pentru romani. „Nu poate fi vorba de un comert liber sau de libera circulatie a bunurilor, fara a asigura in prealabil libera circulatie a persoanelor. Romania are de fapt un blocaj cu SUA. Nu discutam despre viza turistica, care dureaza destul de mult. Dar o viza intr-o chestiune comerciala in care ar trebui ca un lucrator din Romania sa se duca sa dea o asistenta la un serviciu contractat in SUA necesita intre 6 si 12 luni pentru obtinerea vizei de lucru in Statele Unite. Deci este evident ca din acest punct de vedere este o inegalitate care nu se poate accepta astazi intr-un asemenea tratat”.
• Standardele de mediu Kyoto, restrictive privind emisiile poluante, la care statele UE au aderat, dar nu si SUA. „Al doilea aspect este o problema de inegalitate, o problema majora pe partea romana. Una este pe plan economic – este generala inclusiv pentru problema celorlalte state ale UE – este legata de conditionarile de mediu. Conditionarile de mediu in spatiul UE, si toate tarile membre au ratificat tratatul de la Kyoto, nu sunt identice pe partea SUA. Si din acest punct de vedere, cel putin daca e sa aplecam urechea catre zvonurile transferate de exemplu de Greenpeace, arata ca de fapt se merge pe ideea de a nu respecta standardele ridicate de mediu, ci de a le cobori, cu toate consecintele negative pentru protectia cetateanului, din punct de vedere al consumului”.  
• Standardele de munca OIM, pe care tarile UE le-au ratificat, dar nu si SUA. „Un alt aspect de inegalitate este pe planul pietei muncii. Conventiile fundamentale ale Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) sunt ratificate de toate statele membre ale UE. In acelasi timp, reglementarea pietei muncii in UE este cu preponderenta facuta prin pachetele de conventii ratificate din cadrul OIM. Daca comparam cu conditionarile din SUA, constatam ca de fapt SUA – si iau exemplu numai pachetul celor 8 conventii fundamentale – SUA a ratificat numai 2. Deci din start este o departajare a unei structuri cu consecinte nefaste”.
• Cooperarea in reglementari. „In problema de cooperare in reglementare, autoritatile romane vor fi obligate sa negocieze orice initiative legislative cu lobby-ul companiilor straine. Avem in acest sens un exemplu in Romania – Consiliul Investitorilor Straini, care a modificat legislatia muncii in 2011 pe motivul cresterii numarului de munca, a beneficiilor, investitiilor. Si suntem in 2016, dupa 5 ani de zile nu s-a modificat nimic. Numarul locurilor de munca a ramas constant, investitiile straine au ramas la aceasi nivel, mai mult, deprecierea calitatii vietii angajatilor o vedem in modul de distribuire a cresterii economice: 61,5% la capital si 38,5% la lucratori”.
• Solutionarea litigiilor state-companii la curtile de arbitraj (ISDS), nu in instantele nationale. „Ultima chestiune este sistemul de arbitraj. Este foarte dezavantajos si este dictat de mecanismele sistemului. Avem precedente ca Rosia Montana si fratii Micula si care vor pune sub semnul intrebarii inclusiv deciziile actuale ale Parlamentului. Pentru ca in conditiile respective, de exemplu, ceea ce s-a aprobat in plenul parlamentului in consens, ca retelele de supermarketuri sa aiba minimum 51% produse romanesti, va putea sa fie atacat prin aceasta prisma si imperativ statul roman sa fie obligat sa o modifice”.

Replica SUA, punct-cu-punct: Lucratorii americani sunt discriminati in UE

Americanii au trimis miercuri la Bucuresti un oficial implicat in negocierile SUA-UE pentru viitorul acord transatlantic de liber schimb: Kate Kalutkiewicz, Senior Trade Representative al Misiunii SUA la Uniunea Europeana.

Ea a raspuns punct-cu-punct la o serie de obiectii ridicate de opozantii fata de TTIP din Romania.

• Vizele. „Chestiunile legate de vize nu sunt parte a mandatului comercial si nu sunt legate de negocierile comerciale. Pot sa va spun ca, in cazul prestatorilor de servicii, de exemplu, daca ai acea viza de 10 ani pentru intrare in SUA, nu poti fi discriminat din cauza nationalitatii tale. Si tratam aceste aspecte cu mare seriozitate. De fapt, noi ne confruntam cu o situatie opusa in Europa, unde lucratorii americani pot sa vina si sa fie discriminati pe criterii de nationaliate si asta am vrea sa fie tratat in TTIP”, a spus Kate Kalutkiewicz. Mai mult, oficiali din Ambasada Americana l-au contrazis pe Bogdan Hossu in privinta vizelor, sustinand ca romanii pot utiliza vize business care se pot obtine mai rapid decat termenul avansat de liderul sindical de 6-12 luni, in timp ce procurarea unei vize turistice poate dura o singura zi.
• Protectia lucratorilor. „Oricum am interpreta, SUA si Europa au printre cele mai inalte standarde de protectie a lucratorilor. Si credem ca putem folosi TTIP nu numai pentru a intari aceste standarde, ci si pentru a le promova global”, a mai spus Kate Kalutkiewicz.
• Protectia mediului. „Agentiile noastre de reglementare, care au cea mai inalta autoritate in protectia lucratorilor, a consumatorilor, a mediului, au un loc important la masa deciziilor. De exemplu, in cazul sigurantei automobilelor, avem un Departament pentru transport. La fel si in cazul produselor chimice, a farmaceuticelor, a cosmeticelor. Avem reglementari pentru Administratia alimentelor si medicamentelor. Avem Deartamentul pentru Munca. Nu putem cobori standardele”.
• Alimentele pe baza de organisme modificate genetic (OMG). „Noi credem ca este important sa se reglementeze intr-o forma transparenta, predictibila, dar guvernul SUA nu forteaza pe nimeni sa manance ceea ce nu vrea sa manance. Etichetarea produselor este buna, atata vreme cat nu se face intr-un mod discriminatoriu. Ideea este ca orice regula de etichetare trebuie sa fie aceeasi si pentru o companie americana, si pentru una europeana”.
• Solutionarea litigiilor state-companii (ISDS).  „Putem veni cu o solutie care respecta ingrijorarile, dar care mentine protectia investitorilor, pentru ca toti vrem sa creasca investitiile in economiile noastre”.

Guvernele american si roman vor un TTIP ambitios

La nivel de guverne, SUA si Romania par a fi mai degraba de acord in privinta viitorului TTIP. Atat vicepremierul Costin Borc, cat si Kate Kalutkiewicz au declarat ca cele dua guverne vor un acord ambitios si cuprinzator intre SUA si UE.

„Vreau sa afirm interesul adminstratiei SUA de a finaliza aceste negocieri anul acesta. Noi suntem devotati unui acord cuprinzator si ambitios. Pentru SUA, un acord care nu este cuprinzator si ambitios nu este un rezultat bun, nu va putea fi <> nici acasa si nici in UE. Deci, avem foarte mult de lucru in urmatoarele doua luni” – a spus Kate Kalutkiewicz, Senior Trade Representative al Misiunii SUA la Uniunea Europeana.

Graba negociatorilor americani pentru finalizarea negocierilor pe TTIP in anul 2016 are legatura mai ales cu alegerile prezidentiale din SUA, de anul acesta. Din experientele precedente, in cazul acordurilor negociate de o adminsitratie de la Casa Alba si ramase nefinalizate in timpul mandatului unui presedinte american, dupa schimbarea de presedinte, dureaza mult mai mult finalizarea unui document.

La randul sau, Dean Thompson, adjunctul ambasadorului SUA la Bucuresti, a subliniat importanta unui TTIP ambitios.

„Este important ca SUA si UE sa stabileasca regulile comertului global, sa stabileasca, pe baza unui angajament, drepturi de munca puternice, protectia mediului, sa ofere drepturi de proprietate intelectuala, sa incurajeze antreprenoriatul si inovatia„, a spus Dean Thompson.

De partea cealalta, ministrul roman al Economiei, Costin Borc, ss-a exprimat pentru un viitor TTIP care sa impuna strandardele americane si europene la nivel mondial.

„Guvernul Romaniei considera ca TTIP trebuie sa isi merite pe deplin semnificatia strategica ce i se atribuie – adica sa reseteze realmente standardele in materie de acorduri de comert liber. Un TTIP <> care ar <> de la nivelul de ambitie asumat de cele doua parti nu ar fi un real sprijin si succes pentru niciunul dintre cei implicati. De aceea, consider si sper ca echipele de negociatori nu doar sa-si intensifice eforturile, dar si sa isi dovedeasca intelepciunea necesara gasirii solutiilor optime„, a spus vicepremierul Borc.

Potrivit acestuia, Romania urmareste cu mare atentie negocierile si mai ales reglementarea diferendelor in materie de investitii.

Borc a mai spus ca Romania este interesata de „o deschidere semnificativa a pietei serviciilor” precum si de „facilitarea liberei circulatii a lucratorilor inalt calificati”.

Alte puncte urmarite de Romania, potrivit lui Borc:

• un acord ambitios in ceea ce priveste agricultura, regulile de origine sau indicatiile geografice,
• un mecanism viabil de cooperare in domeniul cadrului de reglementare,
• setarea unor noi standarde in comertul international prin agrearea unor capitole ambitioase in ceea ce priveste dezvoltarea durabila, IMM-uri, investitii, drepturi de proprietate intelectuala, energie.