Sa traiasca Ceausescu!

” ..toti copiii canta-n cor.” Asta mi-a venit in cap zilele astea. Imi aduceam aminte de zilele in care scoala, respectiv clasa se pregatea de defilare. Cum ne pregatea doamna invatatoare, punandu-ne sa ne imbracam frumos si sa ne pregatim steguletele, insemnele si celebrele pancarte cu scrieri alese.

Cum orasul se pregatea de sarbatoare… Cum strazile se asfaltau brusc, vopseaua era noua, iar florile cresteau mari si frumoase, de pe o zi pe alta pe stradute, alei, pana si la geamurile oamenilor. Ah, cata graba, cata virtuozitate! Cum toata lumea zburda frematand la comanda suprema, speriati fiind de faptul ca vine. El vine!

Vin toti cu tot alaiul, iar urbea noastra nu poate arata asa… ca in toate celelalte zile. Trebuie sa fie curata, spalata, ca scoasa din cutie. Ei bine, pentru cei care nu s-au prins inca, asa e Bucurestiul in zilele noastre, mai exact in perioada premergatoare Summitului. Odata cu venirea sutelor de mii de conducatori de stat, tot primarul de sector aflat in zona X, in frunte cu mos Bordura, a scos oamenii de la alte munci si i-a pus la treaba.

S-a dat cu var pe sosea (ca doar dara aia alba n-o sa imi zica mie ca e vopsea fosforescenta), s-au taiat crengi uscate si plantat panselute. Rondoul din fata Casei Presei Libere e plin de pamant, arat, nivelat s.a.m.d.

Toata lumea se pregateste pentru congresul al paisprezecelea.. Parcarea din fata Casei Poporului e vopsita, s-au trasat locurile de parcare, nea Tiriac si-a rupt de la gura cateva zeci de Mondeo-uri ca sa fie bine, iar curatenia devine vizibila.

Se demonstreaza ca se poate. Dar din pacate doar in rutele fierbinti, in care Bush isi va plimba fata de molau, strazi unde oficialitatile isi dau duhul acum ca sa impresioneze. Dar s-ar putea si prin sectorul 5 sau 2, sau 4. Doar ca nah, pe-acolo nu trece picior de saf de stat.

In alta ordine de idei, ma uitam azi la lucrarile pentru tramvaiul de pe bulevardul Stefan cel Mare. La 7 jumate cateva zeci de muncitori buchiseau si infiletau. Mai sa fie, da’ parca am vrea alegeri locale si vizite externe in fiecare luna. Poate asa terminam si noi haosul marii capitale europene.

Asadar, Ceausescu traieste. Stilul ala de 2 bani, autoimpus, lucrul de mantuiala si chinul absolut de dragul unei sperante la o impresie reusita. Ma rog totusi ca BinLaden sa schimbe rutele si sa ii oblige pe marii jmecheri ai lumii sa o ia pe Floreasca, sa stea si ei la un stop colt cu Dorobanti…