Sah la justitie

Punctul slab al actualei guvernari este ministrul de justitie. Monica Macovei, tocmai pentru ca nu are nici o afiliere partizana (ceea ce ar fi trebuit sa reprezinte un avantaj), este ministrul cu cea mai mare expunere politica. Reforma justitiei devine astfel proba de foc a capacitatii guvernului de a rezolva problemele restante.

Desi alternanta la guvernare a dominat tranzitia romaneasca, diferenta semnificativa dintre guvernele FSN-PDSR-PSD si toate celelalte consta in modul de raportare la reforma. In decembrie 2000, primul act al noului guvern PDSR a fost sa anuleze brutal o buna parte a legislatiei anterioare, pe cind in decembrie 2004, guvernul coalitiei era concentrat pe adoptarea cotei unice.

In primul caz prevala o viziune pragmatica, iar controlul resurselor, inclusiv al celor juridice, dadea tonul unei guvernari urmarind stabilizarea clientelelor; in al doilea caz, tenta doctrinara a cotei unice releva schimbarea perspectivei si incercarea de atragere a unor noi aliati socio-economici. Grupurile de interese nu puteau privi fara ingrijorare situatia.

Cadrul juridic, dar mai ales calitatea personalului din justitie, asigura protectia sau limitarea coruptiei.

Pe de alta parte, starea justitiei reprezinta si pentru PSD sau CSM (care se gaseste pe aceleasi pozitii cu fostul partid de guvernamint) un moment al adevarului. Faptul ca cele doua si-au concentrat atacul asupra reformei justitiei ilustreaza complicitatile dintre politica si drept, care au supravietuit perioadei comuniste.

Capitalismul concurential nu poate functiona decit pe baza unui sistem juridic independent, capabil sa asigure suprematia legii si impartialitatea tribunalelor. Capitalismul de mahala cu tenta sa socialista nu poate functiona insa intr-un asemenea context.

Era de asteptat, deci, ca rezistenta la schimbare sa fie puternica, cu atit mai mult cu cit, in spiritul traditionalelor forme neaose, se mimase in 2004, sub presiunile europene, transformarea justitiei.

Astfel, dupa ce, marti, Camera Deputatilor votase noua forma a declaratiilor de avere propusa de Ministerul Justitiei, miercuri, CSM si PSD au atacat virulent reforma justitiei, primul respingind propunerile privind numirea in functie a procurorilor sau pensionarea magistratilor, iar cel de-al doilea, prin pana presedintelui sau executiv Adrian Nastase, transmitind o scrisoare deschisa

comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Fratini, in care pachetul legislativ privind justitia este desfiintat. Strategia conservatorilor se poate descifra astfel: concesiilor mici le corespund concentrari de forte conjugate cu tactici de gherila politica in cazul reformelor structurale.

Pentru a pastra controlul asupra justitiei si a limita marja de manevra a ministrului justitiei, CSM a propus ca textul Legii privind statutul magistratilor sa prevada numirea procurorilor generali si a adjunctilor acestora de catre Consiliu doar la recomandarea, iar nu la propunerea ministrului.

Incet, dar sigur, CSM a devenit, fara a fi votat de natiune, un autentic depozitar al suveranitatii nationale, concurind Parlamentul sau Presedintele. Asumindu-si dreptul de cenzura in domeniul justitiei, incurajat in mod necritic de unii consultanti straini, CSM isi rezerva dreptul de instanta suprema fara apel.

Chiar daca mandatul popular acordat prin vot presupune angajarea unei reforme reale, CSM se simte indereptatit sa reziste. Unul dintre motivele acestei reactii transpare din cealalta propunere referitoare la virsta de pensionare a magistratilor. In varianta CSM, magistratii barbati sint condamnati la munca pe viata.

Avind in vedere ca speranta medie de viata a femeilor este de 74,8 ani, iar a barbatilor de 67,8, rezulta ca magistratii de sex masculin vor lucra, in varianta CSM, aproape pina in ultima clipa, adica pina la 68 de ani.

Intr-o incercare de intinerire si innoire a personalului din justitie, ministerul propusese pensionarea la limita de virsta, respectiv la 58 de ani la femei si 63 de ani pentru barbati.

In aceeasi zi, Adrian Nastase trimitea scrisoarea deschisa comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Fratini.

Doar la o zi dupa ce Parlamentul votase in unanimitate tratatul de aderare, iar presedintele PSD Mircea Geoana avertizase guvernul sa nu ofere pretexte pentru a redeschide dezbaterile europene privind integrarea Romaniei, Adrian Nastase foloseste reforma justitiei pentru a puncta politic in favoarea sa.

Acuzind noua guvernare de presiuni asupra justitieim presedintele executiv al PSD cere, aparent nevinovat, parerea comisarului european asupra proiectelor legislative privind magistratii.

Lipsa de sprijin politic real, nu doar declarativ, pentru Monica Macovei incurajeaza reactiile ostile. Dar sahul dat ministrului justitiei este o lovitura aplicata politicii generale de reforma.

Chiar daca partidele coalitiei nu il recepteaza astfel, el este semnalul inceperii etapei de rezistenta deschisa la schimbare.