Salariile au crescut pe hârtie. În portofele, românii sunt cu 2,5% mai săraci

Salariul mediu net în luna iulie a fost 5.820 lei, în creştere anuală cu 5,5% , creștere mai mică decât cea a inflației care în iulie era de 8,16%. Practic, puterea de cumpărare a scăzut cu 2,5% în iulie, a transmis vineri Statistica.

Cele mai mari salarii au fost  în programare și consultanță în tehnologia informaţiei (13.464 lei) și în extracţia petrolului şi a gazelor (13140 lei), iar cele mai mici în „alte activităţi de servicii” (2.986 lei) și în pescuit (3023 lei). La capitolul „alte activităţi de servicii” intră organizațiile patronale, sindicale, repararea aparatelor electronice de uz casnic, a încălțămintei, saloanele de coafură, serviciile de înhumare și incinerare sau activități de întreținere corporală.

Potrivit datelor INS, cei care activează în domeniul juridic au pierdut din puterea de cumpărare aproape 12% pe an, iar un inginer a câștigat aproape la fel de mult.

Cel mai mult au pierdut lucrătorii din pescuit și acvacultură – peste 22 de puncte procentuale din puterea de cumpărare- deși porneau deja de la unul dintre cele mai mici salarii din toată economia, 3.023 de lei net pe lună (al doilea cel mai mic, după cel din „alte activități de servicii”, 2.986 de lei).

La polul opus, un inginer și-a văzut salariul crescând cu 17% mai mult după corecția cu inflația. Iar angajații dintr-o categorie numită oficial „alte activități profesionale, științifice și tehnice”, au încheiat anul cu un câștig real de peste 20%. Aici sunt incluse activități de testări și analiză tehnică, consultanță în management, cercetare-dezvoltare și activități de publicitate.

Chiar și câștigătorii oficiali sunt perdanți

Mai relevantă pentru viața de zi cu zi e, însă, situația de la mijlocul distribuției- acolo unde se află majoritatea românilor angajați.

Cei din programare și consultanță IT, sectorul cu cel mai mare salariu net din toată economia (13.464 de lei pe lună), au primit o mărire nominală de 7,2% în ultimul an. Sună confortabil, până calculezi că, după inflație, tot au rămas cu aproximativ 1% mai săraci decât acum douăsprezece luni. Un profesor a primit +1,3% nominal și a pierdut aproape 7% din puterea de cumpărare. Un medic sau un asistent medical, +0,5% nominal, -7,7% real.

Un vânzător din comerțul cu amănuntul, +5,9% nominal, tot pe minus. În construcții, în HoReCa, în producția de energie- aceeași poveste, cu variații de câteva puncte procentuale. Practic, aproape orice român cu o slujbă „obișnuită” a muncit, anul acesta, pentru un salariu care cumpără mai puțin decât anul trecut- indiferent dacă a primit sau nu o mărire pe hârtie.

În general, creșterea salariilor reale rămâne un factor de susținere a consumului gospodăriilor în cea mai mare parte a regiunii. După creșteri puternice ale salariilor reale în întreaga regiune în 2025, creșterea a rămas ferm pozitivă în majoritatea țărilor în trimestrul 2 din 2026, arată o analiză publicată tot vineri de Erste Bank. Cu toate acestea, o dinamică mai lentă a creșterii salarială se va traduce printr-un impuls mai slab pentru consumul privat. Serbia continuă să iasă în evidență, cu salarii reale în creștere cu peste 7% de la an la an, urmată de Ungaria cu aproximativ 6%. În același timp, divergența regională s-a adâncit considerabil.

România este o excepție clară, cu salarii reale în scădere cu peste 2% de la an la an în iulie. În Slovacia, salariile reale au scăzut și ele (cu 0,5% de la an la an). „Consolidarea fiscală își pune amprenta în România prin pierderea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Dezvoltarea ulterioară în regiune va depinde puternic de inflația din a doua jumătate a anului. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la materii prime vor împinge inflația în sus, reducând creșterea salariilor reale și apetitul gospodăriilor de a-și mări cheltuielile”, susțin autorii analizei. Creșterea salariilor rămâne un indicator important și pentru băncile centrale din Cehia sau Polonia, unde perspectivele ratelor dobânzilor par să depindă, printre alți factori, și de dinamica creșterii salariilor, mai precizează documentul.