Salvati Manastirea Varzaresti!

De la Guvern, prin Prefectura, vor veni 25 de miliarde pentru „catedrala lui Prunache”, iar pentru manastire nici un chior Incredibil dezastru in patrimoniul religios vrincean.

In timp ce Guvernul Calin Popescu Tariceanu va acorda din ratiuni electorale 25 de miliarde de lei vechi pentru „Catedrala lui Prunache” din centrul Focsanilor, la doar citiva kilometri de municipiu, cele doua biserici ale Manastirii Varzaresti arata ca dupa bombardament.

Pentru manastirea in care Cuvioasa Teodora de la Sihla a imbracat haina monahala, iar Sfintul Paisie de la Neamt a scris primele pagini ale „Filocaliei” in 1763, Prefectura a intocmit doar un Proiect de Hotarire de Guvern doar pentru refacerea drumului de acces.

Cea mai veche asezare monahala din sudul judetului este, la 18 ani de la caderea regimului comunist, intr-o situatie inimaginabila, cu toate ca fonduri pentru a consolida si restaura doua din cele mai vechi biserici din judet au intrat in vistieria manastirii.

Ceea ce surprinde insa in povestea zguduitoare a manastirii este felul in care a tratat Episcopia Buzaului si Vrancei acest sfint lacas de cult dupa 1989. Manastirea Varzaresti este una din ctitoriile epocii renascentiste ale Munteniei lui Matei Basarab.

Cel care a pus bazele acestui asezamint monahal a fost unul din ostenii care apara granita Tarii Romanesti si anume Armasul Radu, la 1644 (1645). Ca hram al asezamintului a fost ales „Adormirea Maicii Domnului”, iar in secolul al XIX-lea a fost ridicata a doua biserica inchinata sfintului Mare Mucenic Gheorghe.

Abandonata in favoarea „Metocului”

Inainte de 1989, gratie interventiilor P. S. Epifanie Norocel pe linga autoritatile vremii, si a ostenelilor preotului de mir Alanei, Episcopia a putut reintra in posesia asezamintului si chiar au fost incepute lucrari de consolidare si restaurare.

Schimbarea de regim a facut ca Episcopia sa poata reintra si in posesia paminturilor detinute la Urechesti, iar ctitoria boierului Radu Varzaru a fost de la o zi la alta, abandonata. Motivul este unul cit se poate de absurd, dar din nefericire tot atit de real.

La inceputul anilor ’90, Episcopia a cumparat cladirile fostului CAP din Urechesti si banii care s-ar fi cuvenit pentru consolidarea si restaurarea Manastirii Varzaresti i-a directionat catre aceste cladiri, pe care le-a transformat in 2000, in Metoc al Episcopiei, adica un fel de casa de odihna pentru fetele bisericesti. Acesta poarta numele de Schitul „Acoperamintul Maicii Domnului”.

La degradarea constructiilor manastirii se adauga dezastrul din patrimoniul scris, zeci de carti fiind depozitate ca o gramada de coceni in mijlocul bisericii „Sfintul Gheorghe”.

Neputincioasa in fata unei asemenea situatii, Maica Juvenalia, stareta Manastirii, asteapta ca specialisti in patrimoniu sa ia aceste carti pentru ca in afara de saracia in care traiesc, monahiile de la Varzaresti nu sint restauratori de carti si nu au nici conditiile necesare reconditionarii acestor carti si cu atit mai putin pentru a le depozita.

„Am fost trimisa aici de la Schitul Soveja si am primit Manastirea in aceasta primavara. Nu am primit nici un inventar al cartilor vechi din biserica. Este mult de munca, mijloace putine. Cu ajutorul Prea Sfintitului Epifanie vrem sa aducem Manastirea la stralucirea de odinioara si orice ajutor este binevenit”, ne-a spus Maica Juvenalia.

Episcopul Epifanie este dezinformat

Acest dezastru din patrimoniul religios vrincean a fost tinut sub obroc de conducerea Bisericii locale din Focsani, iar atunci cind jurnalul nostru a scris despre jaful din patrimoniul religios vrincean am fost stigmatizati de fostul responsabil Ionel Ene, care a negat acest lucru.

In schimb protoiereul Negoita Boghina, responsabilul Protoieriei Focsani 2, recunoaste ca la Varzaresti lucrurile nu au mers asa cum ar fi trebuit. „La Varzaresti, refacerea manastirii a inceput-o parintele Alanei inainte de 1989. Este drept ca omul sfinteste locul si cu o mai buna gospodarire manastirea ar fi putut arata mult mai bine”, ne-a precizat pr. Boghina. In luna mai a. c.

s-a incheiat un protocol intre Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Administratiei si Internelor privind verificarea patrimoniului. In baza acestui protocol, Directia pentru Cultura si IPJ Vrancea au solicitat prin adresa nr. 410/10.05.2007, sprijinul Episcopiei Buzaului si Vrancei. In iunie Episcopia a raspuns pozitiv adresei celor doua institutii.

Surpriza a venit cind echipele mixte alcatuite din reprezentanti ai Politiei si Ministerului Culturii au fost tinute la usa de administratorii patrimoniului religios, respectiv preotii. „Conform adresei Episcopiei, prin care ni s-a inlesnit accesul la controlul si inventarierea bunurilor mobile si imobile in baza legislatiei in vigoare, am inceput verificarea acestora.

Din nefericire, preotii care gestioneaza acest patrimoniu nu se supun legislatiei, chiar si in conditile in care avem sprijinul P. S. Epifanie Norocel. Cit priveste situatia de la Varzaresti, saptamina viitoare vom efectua un control cu reprezentantii Politiei”, ne-a spus Paraschiv Usturoi, directorul Directiei pentru Cultura.

In fata acestui dezastru de proportii, lansam un apel conducerii Episcopiei, dar si generosilor oameni de afaceri vrinceni care au ajutat la renasterea vietii monahale dupa 1989, sa sustina material refacerea acestui asezamint monahal.

Motive ar fi nenumarate, dar este suficient sa amintim ca este locul unde a inceput povestea shakespeareana a Cuvioasei Teodora de la Sihla si in chiliile acestei manastiri 64 de monahi au poposit pentru citeva luni in 1763 si au scris primele pagini din vasta opera duhovniceasca – „Filocalia”, care va fi desavirsita la Manastirea Neamt. Doar si pentru atit Manastirea Varzaresti merita salvata. (Valentin MUSCA)

Ctitoria Armasului Radu, zis Varzaru

7806Dupa moartea boierului Radu, manastirea a luat ca nume tocmai porecla armasului si la sfirsitul secolului al XVII-lea aceasta se numea Varzaresti. In timpul celor trei secole si jumatate de vietuire monahala la poalele Magurei de linga satul Palanca, manastirea a cunoscut clipe marete, dar a si fost umilita de mina omului.

Momentele cele mai importante au fost in prima parte a secolului al XVIII-lea, cind Varzarestii s-au aflat sub directia spirituala a Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, iar in chiliile de la Varzaresti se buchisea la traducerea cartilor sfinte in grai romanesc, manasterea fiind una din cele douazprezece schituri si manastiri care au alcatuit pentru aproape jumatate de secol cel mai mare

laborator spiritual din Ortodoxia rasariteana, avind centrul la Poiana Marului. Momentele triste au fost acelea cind egumenii greci au exploatat asezamintul, dar mai ales in timpul Primului Razboi Mondial cind nemtii au folosit bisericile pentru a adaposti animalele. Dupa 1959 comunistii au transformat bisericile in staul pentru oi.

In dealurile din apropierea manastirii se mai gaseste inca chilia in care si-a inceput nevointele sihastresti Cuvioasa Teodora de la Sihla. Prin personajele care i-au calcat pragul, Varzaresti ramine una din manastirile cu amintirile cele mai incarcate de duhovnicie. (V. M.)