Scade riscul de cancer dacă renunțăm la carne? Ce arată cea mai amplă analiză realizată vreodată

Renunțarea la carne ar putea reduce riscul pentru unele dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, dar legătura este mai complexă decât se credea până acum. Cea mai mare analiză realizată vreodată despre dietă și cancer indică un risc mai mic pentru cinci tipuri importante de tumori, însă ridică și semne de întrebare, inclusiv despre cancerul colorectal, forma de boală cel mai des asociată cu consumul de carne.

Studiul, coordonat de Universitatea Oxford din Marea Britanie și finanțat de World Cancer Research Fund, a inclus date de la peste 1,8 milioane de oameni din nouă cohorte prospective din Marea Britanie, SUA, Taiwan și India, urmăriți în medie câte 16 ani. În această perioadă au apărut peste 220.000 de cazuri noi de cancer.

Risc scăzut pentru cinci tipuri de cancer, dar risc crescut pentru altele

Potrivit rezultatelor publicate în British Journal of Cancer, vegetarienii au un risc cu 21% mai mic de cancer pancreatic, cu 12% mai mic de cancer de prostată, cu 9% mai mic de cancer mamar, cu 28% mai mic de cancer renal și cu 31% mai mic de mielom multiplu, față de persoanele care consumă carne. Împreună, aceste cinci tipuri de cancer produc aproximativ o cincime din decesele oncologice în țările occidentale.

Același studiu a descoperit însă că vegetarienii au un risc aproape dublu de cancer esofagian de tip scuamos. În plus, datele obținute în cadrul cercetării pun sub semnul întrebării legătura dintre consumul de carne și riscul de cancer colorectal.

Peste 1,8 milioane de participanți, 17 tipuri de cancer analizate

Cercetarea a comparat cinci grupuri de persoane:

• cele care consumă carne roșie și/sau procesată (1.645.555 persoane);
• cele care consumă doar carne de pasăre (57.016);
• cele care consumă doar pește (42.910);
• vegetariene (63.147);
• vegane (8.849).

Datele provin din cohorte precum EPIC-Oxford, Adventist Health Study-2, UK Biobank, Million Women Study sau NIH-AARP Diet and Health Study, unele dintre cele mai mari studii epidemiologice din lume, care urmăresc pe termen lung starea de sănătate și stilul de viață al unor populații foarte mari.

Autorii au ținut cont de factorii care pot denatura rezultatele, precum greutatea corporală, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, prezența diabetului, și au ajustat calculele în consecință. Rezultatele au fost exprimate în hazard ratio (HR), adică raportul de risc ajustat. Comparativ cu persoanele care consumă carne, vegetarienii au avut un HR de 0,79 pentru cancerul pancreatic, 0,91 pentru cancerul mamar, 0,88 pentru cancerul de prostată, 0,72 pentru cancerul renal și 0,69 pentru mielomul multiplu. În acest tip de analiză, orice valoare sub 1 indică un risc mai mic față de grupul de referință.

Consumatorii de pește au prezentat, de asemenea riscuri mai mici: cu 15% pentru cancerul colorectal, cu 7% pentru cel mamar și cu 27% pentru cel renal. Iar cei care includ în dietă doar carne de pasăre (fără carne roșie) au avut un risc cu 7% mai mic de cancer de prostată.

Carnea în sine sau stilul de viață? Ce cred autorii studiului despre cauze

Studiul este observațional, așa că nu poate demonstra o relație directă de cauză-efect.

„Sentimentul meu este că diferențele sunt mai degrabă legate de carnea în sine decât de simplul fapt că vegetarienii mănâncă alimente mai sănătoase. Dar aceasta este o părere pe care nu am testat-o direct”, a explicat Tim Key, profesor emerit de epidemiologie la Universitatea Oxford și unul dintre autori.

Unele studii anterioare au arătat că vegetarienii din vestul Europei și America de Nord tind să consume mai puține grăsimi saturate, mai multe fibre și să aibă o greutate corporală mai mică decât cei care includ carnea în dietă. Toate acestea ar putea să le confere un avantaj în fața cancerului. Totuși, autorii au ajustat deja rezultatele în funcție de greutatea corporală, așa că diferențele de kilograme nu explică, pe deplin, asocierea observată.

O altă explicație luată în calcul de cercetători include IGF-I (factorul de creștere insulinic de tip 1). Persoanele care consumă mai puține proteine animale tind să aibă niveluri mai scăzute ale acestui hormon, iar concentrațiile mai mari de IGF-I au fost asociate în mai multe studii cu un risc crescut de cancer de prostată.

Risc dublu de cancer esofagian pentru vegetarieni

Un rezultat care a atras atenția cercetătorilor arată că vegetarienii au un risc de aproape două ori mai mare (HR 1,93) de carcinom esofagian cu celule scuamoase comparativ cu persoanele care consumă carne. Analiza se bazează pe 31 de cazuri identificate în trei cohorte din Marea Britanie. Numărul este mic, însă asocierea a rămas stabilă chiar și după eliminarea primilor patru ani de urmărire și în analiza limitată la nefumători.

Explicația propusă de autori ține de carențele nutriționale. Riboflavina (vitamina B2) și zincul, ambele regăsite din abundență în produsele animale, par să aibă efect protector asupra esofagului. Nu întâmplător, zonele cu cele mai ridicate rate de cancer esofagian din lume (nord-estul Iranului, Linxian și Cixian în China) sunt tocmai zone cu diete restrictive și un aport scăzut de proteine animale.

Legătura dintre veganism și cancerul colorectal

Deși Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și Fondul pentru Cercetarea Cancerului (WCRF) au stabilit că riscul de cancer colorectal crește în rândul consumatorilor de carne procesată și, probabil, al celor de carne roșie, studiul nou a observat că această legătură nu este convingătoare. Mai precis, cercetătorii au identificat un risc mai scăzut al acestui tip de cancer în rândul vegetarienilor care consumă și pește, dar mai crescut pentru vegani (cu 40%).

Totuși, autorii atrag atenția că acest rezultat trebuie interpretat cu prudență. Observația unui risc mai mare de cancer colorectal în rândul veganilor s-a bazat pe un număr mic de cazuri și nu a mai rămas semnificativă statistic după excluderea primilor ani de urmărire. Cercetătorii spun că aceste rezultate nu susțin ideea că absența cărnii ar crește riscul, ci ar putea reflecta alți factori nutriționali, cum ar fi un aport mai mic de calciu. Aportul mediu la vegani a fost de doar 590 mg pe zi, sub nivelul recomandat de 700 mg/zi. În mai multe studii anterioare, produsele lactate și suplimentele cu calciu au fost asociate cu un risc mai mic de cancer colorectal. O analiză recentă realizată pe cohorta Million Women Study a arătat că, dintre factorii alimentari analizați, aportul de calciu are cea mai evidentă legătură cu riscul acestui tip de cancer.

Prin urmare, studiul nu infirmă dovezile deja existente privind efectul nefavorabil al cărnii procesate și, probabil, al cărnii roșii asupra riscului de cancer colorectal, ci sugerează mai degrabă că relația este mai nuanțată și poate depinde de cantitățile consumate și de ansamblul dietei.

Concluziile nu sunt definitive

Amy Hirst, manager de informații despre sănătate în cadrul Cancer Research UK, a spus că studiul e „de înaltă calitate”, dar a subliniat că rezultatele nu sunt suficient de ferme pentru a trage concluzii definitive.

„Este nevoie de cercetări suplimentare pe populații mai mari și mai diferite, pentru a înțelege mai bine aceste tipare și cauzele lor. Când vine vorba de reducerea riscului de cancer, menținerea unei diete sănătoase și echilibrate, per ansamblu, contează mai mult decât alimentele individuale consumate”, a atras atenția specialista.

Prof. Jules Griffin, director al Rowett Institute de la Universitatea Aberdeen, din Scoția, care nu a participat la cercetare, consideră studiul impresionant, dar spune că analiza nu include un grup de persoane care să urmeze recomandările ghidului alimentar NHS Eatwell (ghidul oficial de alimentație al sistemului public de sănătate din Marea Britanie), unde consumul de carne și pește este moderat, iar dieta asigură în același timp nutrienții necesari. În opinia sa, un astfel de model alimentar ar putea reprezenta varianta cea mai potrivită pentru reducerea riscului de cancer legat de alimentație în populația generală.

Limitele studiului: dieta s-a schimbat

Ca orice cercetare observațională, și aceasta vine cu limite pe care autorii le recunosc. Dieta participanților a fost evaluată o singură dată, la începutul studiului, iar de atunci obiceiurile alimentare s-au schimbat. Consumul de alimente ultraprocesate a crescut masiv, iar produsele vegane precum laptele de ovăz, de exemplu, sunt de regulă îmbogățite cu calciu și vitamine. Rezultatele din anii ’90 și 2000 nu mai descriu neapărat realitatea de azi.

Numărul de vegani din studiu a fost mic (8.849), așa că orice concluzie despre vegani trebuie privită cu rezerve. De asemenea, studiul nu a putut face distincția între o dietă vegetariană bazată pe legume, fructe și cereale integrale și una bazată pe carbohidrați rafinați sau alimente ultraprocesate. Nu există nici date despre modul în care erau gătite alimentele.

Majoritatea participanților provin din Marea Britanie și SUA, iar obiceiurile alimentare variază enorm de la o țară la alta.