Scenarii pentru derularea programului Prima Casa: Cum vor fi suportate ratele in functie de cresterea economica

Anul 2010 se anunta unul dificil din punct de vedere al efectelor crizei economice, care se vor resimti puternic in Romania. Prognozele indica o posibila crestere a somajului si o crestere zero a castigului salarial real. In acelasi timp, dobanda de referinta pe piata interbancara europeana, EURIBOR la 3 luni, are sanse sa creasca odata cu iesirea din criza a economiei europene. Cum ii vor afecta aceste prognoze pe clientii programului Prima Casa?

Premisele conduc la concluzia ca ratele la credite ipotecare, mai ales cele in euro, pentru programul Prima casa, vor fi mai greu de suportat in 2010 fata de momentul actual.

Executarea unor garantii legate de Prima Casa nu se asteapta insa, in primul an al programului, ci pe termen lung, iar suma pe care statul ar putea-o pierde este de 4-5% din valoarea totala.

Decalaj UE – Romania

Prognozele oficiale indica o usoara revigorare a economiei europene in 2010, pe cand efectele crizei asupra pietei muncii din Romania se vor resimti inca puternic anul viitor.

Explicatia acestui decalaj a oferit-o consilierul Guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Potrivit acestuia, in Romania a fost amanat foarte mult procesul de eliberare a fortei de munca, si, desi productia a scazut, companiile au reactionat mai tarziu.

„Asa cum a intrat PIB in scadere mai tarziu, fata de alte tari, precum Marea Britanie, Olanda si altele care au intrat cu un trimestru inainte de noi, in recesiune – si iesirea din recesiune in Romania va fi mai tarziu”, a explicat Lucian Croitoru, in cadrul unei dezbateri desfasurata recent.

Ce inseamna toate acestea? Pe scurt, sunt doua aspecte esentiale:

1. este posibil ca, odata cu reluarea cresterii economice in UE, dobanda de referinta pe piata interbancara europeana, EURIBOR, sa inceapa si ea sa creasca. La EURIBOR se raporteaza dobanzile bancare prin programul Prima Casa care, automat, ar urma si ele sa creasca in 2010.

2. Rata somajului va urca la 8% in Romania, in 2009 si 2010, adica va creste cu 3 puncte procentuale fata de 2008 – estimeaza Comisia Europeana, in cadrul prognozei de primavara. Mai mult: castigul salarial real este pe minus in 2009, si va fi zero in 2010 – estimeaza Comisia Nationala de Prognoza.

Anul Castigul salarial mediu net – lei

2009 1328

2010 1375

2100 1435

2012 1510

2013 1592

Anul Castigul salarial real

2009 -1,9

2010 0,0

2011 1,1

2012 2,4

2013 2,9

(CNP – Prognoza de primavara – vezi informatii detaliate aici)

Concluzia care se desprinde din aceste doua premise, este aceea ca in Romania presiunea dobanzilor asupra veniturilor va creste si va deveni destul de greu de suportat, anul viitor.

Cat poate sa creasca EURIBOR? Cu aproximativ un an in urma, aceasta dobanda se situa la circa 5%, acum aflandu-se la un minim istoric de aproape 1%. O foarte probabila redresare a economiei europene va duce si la cresterea Euribor. O crestere pina la nivelul de 2,5%-3% va avea un impact important asupra dobanzilor prin Prima Casa.

Calculand la limita impusa de Ministerul Finantelor Publice (EURIBOR +4%), inseamna ca o dobanda de 5% in prezent se poate apropia de 7%, la euro, in 2010.

Speranta este in politica Bancii Centrale Europene. Presedintele acesteia, Jean-Claude Trichet a declarat ca dobanda de referinta ar putea fi mentinuta pana in ultimul trimestru al lui 2010, potrivit unui studiu citat de Ziarul Financiar.

In ce priveste dobanda interbancara la lei – ROBOR, este pe un trend descendent. Analistii economici previzioneaza, potrivit Conso.ro, scaderea acesteia catre niveluri apropiate de cele din 2007. Pentru clientii care au dobanda la credit legata de aceast indice, reducerea Robor ar trebui sa insemne o reducere automata a ratei lunare.

Potrivit informatiilor financiare ale BNR, ROBOR la 3 luni are nivelul de 9,51%.

Ratele vor fi rambursate greu, dar creditele nu vor „cadea” in acest prim an de implementare a programului. Cel putin asa considera Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare pentru IMM (FNGCIMM). Acesta a declarat pentru HotNews.ro ca de regula creditele ipotecare nu „cad” in primul an, insa a fost analizata posibilitatea executarii garantiilor prin acest program.

„Pe termen lung, statisticile spun ca maximul platilor ar putea ajunge la 4-5% din valoarea totala garantata, de 1 miliard de euro”, a spus Saramet. Adica 40 -50 milioane de euro, aproximativ jumatate din suma pusa la dispozitie efectiv Fondului, de catre Ministerul Finantelor Publice – 100 milioane de euro.

Care sunt sansele ca debitorii sa nu isi plateasca restantele, timp de 3 luni, astfel incat sa ajunga in situatia de executare a garantiei?

Pe termen lung, situatia intocmita de BNR arata ca rata restantelor la banci va creste.

Rata restantelor s-a dublat in ultimul an, ajungand la 1,42 la suta in februarie 2009, arata Raportul asupra Stabilitatii Financiare al BNR, publicat in iunie 2009.

De la acea data si pana in prezent, tendinta arata ca rata a continuat sa creasca.

„Daca nivelul nu este inca alarmant, trendul puternic crescator ingrijoreaza. Volumul restantelor s-a triplat in aceeasi perioada, in timp ce creditul catre populatie a incetinit semnificativ. Restantele la creditele in valuta au ajuns sa reprezinte o treime din total deprecierea monedei nationale afectand capacitatea de onorare a serviciului datoriei. Numarul persoanelor cu restante avand credite de peste 20 000 lei s-a majorat cu 87 la suta”, mai arata raportul BNR.

Sumele afectate de restante sunt de asemenea importante (12,2 la suta din total credite, martie 2009), ceea ce arata ca exista premise si prin acest canal ca rata restantelor sa-si continue tendinta ascendenta.

In acelasi timp, in documentul citat se subliniaza faptul ca bancile acord acredite de valori tot mai mari. Aceasta evolutie are drept consecinta urmatoarele: „in urmatorii ani, populatia va plati tot mai mult pentru achitarea dobanzii, in timp ce datoria efectiva fata de banci (principalul) se va diminua mai putin.

Daca in viitor conditiile privind somajul si veniturile se vor deteriora, iar populatiei ii va fi tot mai dificil sa-si onoreze serviciul datoriei, va constata ca datoria catre banci nu s-a redus decat marginal (pentru ca in fapt platile pana la momentul respectiv au acoperit in special dobanzile). In aceste conditii, este posibil ca rata de nerambursare sa creasca si mai mult prin efectul psihologic descris”.