Science Report: Activitățile paranormale sunt doar în capul tău. Lovitură de teatru! Nu șoarecii ar fi răspândit Marea Ciumă din secolul al XIV-lea. Viața extraterestră ar putea modifica planetele mai mult decât ne imaginăm

​Activitățile paranormale sunt doar în capul tău ● Lovitură de teatru! Nu șoarecii ar fi răspândit Marea Ciumă din secolul al XIV-lea ● Viața extraterestră ar putea modifica planetele mai mult decât ne imaginăm

Activitățile paranormale sunt doar în capul tău

Ați observat poate că, în mai toate relatările despre activități paranormale, astea se petrec de obicei noaptea. E întuneric, nu vezi nimic, liniște de țiuie pereții, numai bine să se petreacă activități paranormale. Plecând de la această idee, mai mulți cercetători de la Universitatea Goldsmiths din Londra a decis să vadă care este legătura între noapte și activitățile amintite.

După îndelungi analize științifice, oamenii de știință au ajuns la concluzia că noaptea se mai petrece ceva, nu doar paranormalul. Mai exact, noaptea oamenii dorm. Astfel, le-a venit cercetătorilor ideea studiului publicat în revista Journal of Sleep Research. În acest scop, ei au intervievat 8.853 de subiecți, pentru a vedea care este legătura dintre somn și paranormal.

A reieșit că, în marea lor majoritate, cei care cred în fenomene paranormale au dereglări de somn. Vorbim aici de insomnie, de sindromul paraliziei în somn, de sindormul capului care explodează. Ce este și mai interesant este că indivizii care suferă de astfel de dereglări au tendința de a crede și în fantome, spirite, demoni, extratereștrii care vin să răpească oameni, comunicarea cu morții șamd.

Iar asta nu este o simplă coincidență, spun specialiștii, lipsa acută a somnului sau dereglările de acest gen putând duce la halucinații. Pe de altă parte, credința puternică în astfel de fenomene poate duce ea însăși la dereglări de somn, iar de aici se produce și efectul de domino.

Evident, susțin cercetătorii amintiți, e nevoie de multe mai multe studii pentru a stabili clar ce și cum. Dar, ca o concluzie la acest studiu, credințele în fenomene paranormale și chiar experiențe în acest sens ar fi, mai degrabă, un semn că există niște dereglări severe. Pe scurt, științific vorbind, totul e de la cap.

Lovitură de teatru! Nu șoarecii ar fi răspândit Marea Ciumă din secolul al XIV-lea

În ceea ce privește marea epidemie de ciumă care a ucis circa o treime din populație Europei în perioada 1347-1353, exista convingerea că boala a venit din Asia și a fost purtată în Europa de rozătoare, respectiv șoareci, acestea fiind purtătoare ale bacilului Yersinia Pestis. Se pare însă că nu a fost așa. Cel puțin asta susține o echipă internațională de cercetători, într-un studiu publicat recent în PNAS.

Pentru început, specialiștii au observat o discrepanță între viteza cu care s-a răspândit epidemia în secolul al XIV-lea și rata redusă de deplasare pe distanțe mari a rozătoarelor. Pe scurt, șoarecii nu au călătorit prin toată Europa cu viteze amețitoare, pentru a duce epidemia peste tot într-un timp record. În plus, clima Europei nu permite existența unor rezervoare de Yersinia pestis pe termen lung.

În această situație, specialiștii propun două scenarii care se pot completa unul pe altul. În primul scenariu, ciuma a fost reintrodusă în mod repetat din Asia în Europa. Cel de al doilea susține că, în Europa, au existat rezervoare de Yersinia. Doar pe termen scurt sau mediu. În această situație, nu atât șoarecii, cât oamenii, ar fi jucat cel mai important rol în răspândirea ciumei.

Un alt argument este acela că rata de distribuție a ciumei din secolul al XIV-lea a fost diferită de tot ceea ce se cunoștea sau s-au cunoscut de atunci încoace. E foarte posibil ca bacilul să fi cunoscut o mutație care să îi permită nu doar supraviețuirea în zonele foarte reci, acolo unde, în mod normal, nu ar rezista, ci și să devină extrem de contagios. Iar viteza cu care s-a răspândit, așa cum se sublinia, o depășește cu mult pe cea cu care se deplasează rozătoarele de la o zonă la alta. Deși nu este încă dovedit, posibil ca bacilul să se fi transmis pe calea aerului sau prin atingere, iar cei din Evul Mediu să fi avut, măcar parțial, dreptate, când spuneau asta.

Viața extraterestră ar putea modifica planetele mai mult decât ne imaginăm

Când viața a început să prospere pe Terra, planeta noastră nu era tocmai cea mai drăguță și mai primitoare planetă din galaxie. În fapt, e foarte posibil ca viața să fi apărut și să fi dispărut în mod repetat aici, mai ales în acel prim episod geologic din istoria Terrei, numit Hadean.

De la elucidarea acestor aspecte, specialiștii au concluzionat că prezența planetei noastre în așa numita zonă habitabilă, adică acea distanță față de o stea care să permită condițiile necesare vieții, este o condiție sine qua non a apariției și proliferării formelor biologice.

Se pare însă că nu este așa. Cel puțin asta susțin doi astrofizicieni americani, Rudy Arthur și Arwen Nicholson, într-un studiu publicat recent. Cei doi susțin că prezența în zona habitabilă nu este neapărat o condiție eliminatorie. Plecând de la exemplul Terrei, singura planetă pe care știm să existe viață de orice fel, cercetătorii amintiți susțin că viața poate modifica planeta astfel încât să își creeze condițiile optime pentru existență.

Ei aduc în discuție prezența oxigenului din atmosfera Terrei. El există din plin în spațiul cosmic, însă nu ar rezista prea mult sub acțiunea radiațiilor ultraviolete. Astfel, prin procesul de fotosinteză, primele organisme de pe Pământ au început să producă propriul oxigen. Ba chiar atât de mult, încât erau să se autodistrugă de câteva ori. Așa au evoluat și formele de viață care consumă oxigen, și tot astfel s-a creat un echilibru.

Plecând de la această idee, cei doi specialiști afirmă că viața, odată ce a prins rădăcini pe o planetă, va începe să modifice planeta pentru a-și asigura propria existență. Și asta chiar dacă planeta se află într-un punct prea fierbinte sau prea rece al unui sistem solar. Cum s-ar zice, viața găsește până la urmă o soluție. Prin urmare, ar trebui să lărgim aria de căutare a vieții extraterestre, că nu se știe ce surprize putem avea.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro