Science Report: Bacterii vechi de sute de milioane de ani ar putea supraviețui încă în solul marțian. Virusuri vechi de 15.000 de ani tocmai au ieșit la suprafață din ghețarii tibetani.

​Bacterii vechi de sute de milioane de ani ar putea supraviețui încă în solul marțian ● Virusuri vechi de 15.000 de ani tocmai au ieșit la suprafață din ghețarii tibetani ● Cum a ajuns o specie de caracatiță să dezvolte cochilie deși nu are genele necesare ● Care e vârsta ideală pentru a te lăsa de fumat?

Bacterii vechi de sute de milioane de ani ar putea supraviețui încă în solul marțian

Un studiu recent publicat în revista de specialitate Astrobiology susține că viața extraterestră ar putea exista chiar în sistemul nostru solar. Mai exact, în solul marțian, și asta foarte aproape de suprafața planetei.

Specialiștii de la Nortwestern University din Evanston, Illinois, cei care au semnat studiul, sunt de părere că anumite bacterii ar fi putut supraviețui în sol, ferite de radiații și temperaturi scăzute, timp de sute de milioane de ani. Pentru a ajunge la concluzia asta, cercetătorii au recreat în laborator condițiile existente pe Marte. Apoi au supus mai multe tipuri de bacterii la aceste condiții.

Așa au descoperit că una dintre acestea, Deinoccus radiodurans, poate rezista nesperat de mult în atare condiții. Nu doar că a supraviețuit unei doze de radiații de 28.000 de ori mai puternice decât ar fi necesare pentru a ucide un om, dar s-a dovedit că, îngropate la numai 10 centimetri sub suprafața planetei, ele pot supraviețui pentru cel puțin 280 de milioane de ani.

E adevărat că datele nu acoperă perioada de cel puțin 2,5 miliarde de ani de când Marte și-a pierdut apa în stare lichidă dar, susțin cercetătorii, suprafața marțiană a fost bombardată periodic de asteroizi. Astfel, alterarea solului și căldura emanată în urma unor astfel de evenimente ar fi permis nu doar dispersia, ci și supraviețuirea unor astfel de bacterii. Cum ar veni, tot ce trebuie să facem este să forăm măcar 10 centimetri. S-ar putea să avem surprize majore. Dacă nu, nu.

Virusuri vechi de 15.000 de ani tocmai au ieșit la suprafață din ghețarii tibetani

Apropo de supraviețuirea bacteriilor sau virusurilor în medii extreme, un raport publicat în revista Microbiome ne spune că zeci de virusuri au fost descoperite recent în ghețarii de pe Platoul Tibetan. De fapt, 33 de tipuri de virusuri, iar dintre acestea, 28 sunt complet necunoscute.

Analiza genetică a acestora a arătat că majoritatea sunt bacteriofage, respectiv infectează bacteriile de tipul Methylobacterium, responsabile de ciclul metanului în calotele glaciare. Chiar dacă teama cea mai mare este legată de potențialul unor astfel de virusuri de a infecta populația umană și de a genera potențiale pandemii, deocamdată nu este cazul de așa ceva.

Cel mai mare pericol, spun specialiștii, rămâne tot cel legat de încălzirea globală, de topirea ghețarilor și eliberarea metanului și a carbonului în atmosferă. În ce privește virusurile respective, ele pot oferi informații legate de perioada în care au ajuns să fie încrustate în ghețari dar, având în vedere ce se anunță din punct de vedere climatic, ar cam trebui să ne facem griji pentru noi, nu pentru virusuri. Ele au dovedit deja că pot supraviețui. Voi nu.

Cum a ajuns o specie de caracatiță să dezvolte cochilie deși nu are genele necesare

Argonauta argo, o specie de caracatiță ce se regăsește în apele tropicale și subtropicale, este o ciudățenie biologică. Asta se spune într-un studiu publicat în revista Genome Biology and Evolution. Și asta pentru că este singura specie de caracatiță care a dezvoltat capacitatea de a-și crea o carapace care să îi protejeze ouăle.

Ce este și mai bizar este că, la analiza genomului caracatiței, a reieșit că specia amintită a pierdut codul genetic care determina apariția carapacei la strămoșii săi îndepărtați sau la speciile cu care ar fi înrudită. În schimb, și aici devine interesant, specia asta a dezvoltat o abilitate nouă de a forma o cochilie.

Practic, cochilia acesteia are un profil microstructural diferit de cele cunoscute la speciile înrudite cu ea și un tipar de biomineralizare diferit. Pe scurt, strămoșii ei au avut cochilie și au pierdut abilitatea de a mai crea una. Nemulțumită de situație, Argonauta argo a inventat o nouă modalitate de a intra în posesia uneia. Evoluție!

Care e vârsta ideală pentru a te lăsa de fumat?

Bine, ideal ar fi să nu te apuci niciodată dar, dacă tot ai făcut-o, indicat ar fi să te lași până împlinești 35 de ani. Asta o spun niște cercetători de la Universitatea din California, San Diego, care s-au apucat să studieze rata mortalității în rândul fumătorilor, în funcție de categorii de vârstă.

Astfel, a reieșit că indivizii care se lasă de fumat până la vârsta de 35 de ani prezintă o rată a mortalității similară cu a celor care nu au fumat niciodată. Cum ar veni, e ca și cum nu ai fi fumat în viața ta. Dacă, în schimb, o mai amâni până pe la 44 de ani, ai cu 21% mai multe șanse să te trezești mort decât nefumătorii. O ultimă categorie, cei care renunță la fumat la o vârstă cuprinsă între 45 și 54 de ani, prezintă o rată a mortalității cu 47% mai mare decât cei care nu au fumat niciodată.

Ce se întâmplă cu persoanele care continuă să fumeze și după 54 de ani nu ni se mai spune, de unde putem concluziona că, de acolo… Dumnezeu cu mila. Studiul, publicat în revista JAMA Network Open, a luat în calcul peste 550.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 25 și 84 de ani, și s-a întins pe nu mai puțin de nouă ani. De-a lungul acestei perioade, circa 75.000 de indivizi dintre cei testați și-au pierdut viața.

Chiar dacă există diferențe statistice între anumite grupuri etnice, o concluzie ar fi că, indiferent de etnie sau categorie socială, renunțarea la fumat reduce semnificativ riscurile unei morți premature, ceea ce nu e vreo noutate, dar e de notat.

Sursa foto: Dreamstime.com