Sari direct la conținut

Science Report: Climatul Terrei va semăna izbitor cu cel de acum trei milioane de ani ● Un masiv muntos a fost despicat de un meteorit, și nimeni nu știe când ● Care sunt șansele ca asteroidul Bennu să lovească Terra în anul 2182?

HotNews.ro
permafrost alaska, Foto: MARIO TAMA / Getty images / Profimedia
permafrost alaska, Foto: MARIO TAMA / Getty images / Profimedia

​Climatul Terrei va semăna izbitor cu cel de acum trei milioane de ani ● Un masiv muntos a fost despicat de un meteorit, și nimeni nu știe când ● Care sunt șansele ca asteroidul Bennu să lovească Terra în anul 2182?

Climatul Terrei va semăna izbitor cu cel de acum trei milioane de ani

O echipă formată din cercetători din China, SUA, Rusia, Marea Britanie, Germania, Canada, Olanda, Franța, Japonia și Olanda trage un serios semnal de alarmă privind unul dintre cele mai grave efecte ale încălzirii globale. Mai exact, în studiul publicat în PNAS, specialiștii susțin că permafrostul de suprafață va dispărea aproape în totalitate până la finalul secolului.

Ce înseamnă permafrost de suprafață? Înseamnă cel aflat până la adâncimi de 3-4 metri, în condițiile în care permafrostul poate atinge adâncimi și de un kilometru. Poate pare puțin, însă implicațiile sunt unele uriașe și cu efecte greu de estimat asupra planetei și, implicit, a speciei umane.

Din simulările computerizate efectuate de specialiști, asta pe baza tuturor datelor disponibile în acest moment cu privire la rate de dezgheț a permafrostului, reiese că 93% din permafrostul de suprafață ar urma să dispară până în anul 2100. Practic, va fi un nivel nemaivăzut de peste 3 milioane de ani, atunci când s-a înregistrat ultima perioadă de creștere masivă a temperaturilor globale.

Efectele, așa cum spuneam, sunt greu de estimat. Pe lângă uriașa cantitate de metan care va fi eliberată în atmosferă și care va amplifica efectul de seră deja existent, topirea permafrostului va genera un colaps al infrastructurii și chiar al așezărilor umane din nord. Spre exemplu, dispariția gheții va duce la deformarea solului, la alunecări sau surpări masive. Iar unele dintre aceste fenomene sunt deja vizibile și azi.

Permafrostul conține și peste 56 de milioane de litri de mercur, mercur care riscă să ajungă în oceane, în sursele de apă potabilă, precum și în atmosferă.

Din datele oferite de cercetătorii amintiți, dacă rata actuală de creștere a temperaturilor globale se va menține, singurele zone de pe Terra în care va mai exista permafrost de suprafață vor fi cele din nord-estul Siberiei și cele din nordul extrem al Groenlandei și Canadei. Exact cum se întâmpla acum trei milioane de ani.

Un masiv muntos a fost despicat de un meteorit, și nimeni nu știe când

O depresiune cu un diametru de 1,6 kilometri din masivul muntos Baijifeng din nord-estul Chinei s-a dovedit a fi, în realitate, un crater uriaș. Geologii chinezi care au făcut recent descoperirea susțin nu doar că acesta a fost provocat de impactul cu un meteorit, ceea ce a dus la ruperea vârfului muntelui în două vârfuri separate, ci și că este singurul crater de acest gen din lume.

Cercetătorii au ajuns la concluzia asta după ce au analizat rocile neobișnuite care împânzesc zona și care sunt numite de localnici „pietre celeste”. O denumire nu departe de adevăr, căci s-a descoperit că acestea conțin mici fragmente de cuarț. Un cuarț care a trecut prin temperaturi și o presiune uriașă.

De fapt, susțin geologii în cauză, în studiul lor publicat în revista Matter and Radiation at Extremes, astfel de urme apar cu predilecție în urma impactului cu un meteorit. Problema este că nimeni nu poate spune când anume a avut loc impactul.

Granitul din crater s-a format acum circa 150-172 de milioane de ani, în plin Jurasic. Asta înseamnă că impactul a avut loc într-o perioadă ulterioară. Ba ar putea fi chiar una de dată relativ recentă, dacă ne raportăm la nivel geologic.

Autorii studiului au comparat datele cu cele deja cunoscute dintr-o altă provincie, Heilongjiang, aflată la numai 350 de kilometri distanță, acolo unde se află un alt crater produs de un impact similar. De fapt, similitudinile dintre cele două cratere, precum și compoziția similară a rocilor, au dus la concluzia că vârsta celor două nu ar fi cu mult diferită.

Numai că, în cazul celui de al doilea crater, s-a stabilit deja că ar fi fost produs acum circa 49.000 de ani. Ca un detaliu, este cel mai mare crater din lume produs în urma impactului cu un meteorit, și care este mai tânăr de 100.000 de ani.

Evident, nu se poate stabili cu certitudine dacă respectivele cratere au fost produse în relativ aceeași perioadă. Studii suplimentare sunt imperios necesare pentru un verdict 100% cert. Între timp, specialiștii chinezi au identificat un alt posibil crater, tot în nord-vestul Chinei, dar numai pe baza tectitelor care sunt îngropate sub nisipul deșertului de acolo.

Problema este că tectite identice au fost identificate până în Australia, ceea ce trădează un impact de-a dreptul catastrofal. Specialiștii estimează că meteoritul care a dus la formarea acestui prezumtiv crater în China ar fi lovit Terra acum circa 790.000 de ani.

Care sunt șansele ca asteroidul Bennu să lovească Terra în anul 2182?

După cum vă anunțam ieri, sonda Osirix Rex a celor de la NASA va trimite pe Terra mostre culese de pe asteroidul 101955 Bennu încă din anul 2020. O misiune științifică de importanță majoră căci, din datele de care dispunem, Bennu este un corp ceresc care s-a format la scurtă vreme după apariția sistemului nostru solar.

Practic, el ne va oferi o imagine despre originile sistemului nostru solar, dar și despre modul în care viața ar fi putut ajunge pe Terra din spațiul cosmic. Misiunea NASA a mai avut însă un obiectiv. Acela de a stabili clar orbita și traiectoria asteroidului, căci el este unul considerat potențial periculos.

Probabil, după cum ați văzut deja prin presa tabloidă, Bennu urmează să ne izbească la punct ochit, punct lovit, fix în data de 24 septembrie 2182. Nu că v-ar mai păsa de ceea ce se întâmplă la data respectivă.

Problema acestor titluri de senzație este că Bennu are vreo 8 variante în care să lovească Terra în intervalul 2169 -2199, dar șansele ca oricare din aceste variante să se transforme în realitate nu depășesc o probabilitate de 0,071%.

În concluzie, puteți sta liniștiți, urmașii voștri sunt în siguranță din punctul ăsta de vedere. Plus că, și dacă va fi să fie, dată fiind structura poroasă a asteroidului, și dacă ajunge în atmosferă, șansele ca să ajungă și pe suprafața Terrei sunt infime. Nici nu mai pomenim de faptul că atât China, cât și SUA, au deja programe în derulare pentru a preveni un astfel de fenomen. De la distrugerea cu rachete a asteroidului, până la devierea traiectoriei acestuia.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro