Science Report: Cum apar și cum se propagă ipotezele conspiraționiste. Murăturile și mâncarea fermentată vă scapă de stres. Coșmarurile pot fi alungate cu doar un singur sunet de pian

​Cum apar și cum se propagă ipotezele conspiraționiste ● Murăturile și mâncarea fermentată vă scapă de stres ● Coșmarurile pot fi alungate cu doar un singur sunet de pian

Cum apar și cum se propagă ipotezele conspiraționiste

Că ideile conspiraționiste sunt luate cât se poate de în serios de oamenii de știință, în sensul că le sunt analizate mecanismele și resorturile, este dovedit și de un studiu recent, apărut în revista Science Advances și semnat de o echipă anglo-elvețiană de specialiști.

Cercetătorii au analizat mii de site-uri și de articole online dedicate unor astfel de subiecte. Iar concluzia lor a fost că este extrem de dificil să combați argumentele conspiraționiștilor cu unele coerente și logice. Adepții ipotezelor conspiraționiste tind să respingă din start, în marea lor majoritate, orice idee care contravine celor pe care ei le au deja. Apoi, refuză să folosească sursele credibile și preferă să își construiască scenarii plecând de la alte ipoteze conspiraționiste.

Astfel, se ajunge la o rețea extrem de încâlcită și de greu de înțeles. Spre exemplu, conspirațiile legate de vaccinurile anti-Covid au ajuns să fie legate de asasinarea lui J.F Kennedy, moartea prințesei Diana, companiile farmaceutice și planurile de dominare a lumii a unor grupuri de interese.

De ce și-ar bate capul oamenii de știință cu astfel de scenarii? Pentru că, spun ei, doar înțelegerea unor astfel de mecanisme de propagare a unor idei conspiraționiste poate ajuta la combaterea lor. Acum, că la finalul studiului au dat fix exemplul vaccinurilor anti-Covid și cum să convingă lumea să le administreze, sincer, asta nu ar face decât să dea apă la moară conspiraționiștilor. Păi, nu spuneau ei că ăștia refuză din start orice informație științifică?

Murăturile și mâncarea fermentată vă scapă de stres

Când e vorba de stres, medicii și toate publicațiile de profil ne spun că trebuie să facem exerciții fizice, să medităm, să ne oferim puțin timp doar pentru noi și pentru ceea ce ne place. Foarte frumos, înălțător chiar, numai că au omis un aspect… dieta.

În acest sens, mai mulți cercetători și-au unit eforturile, au făcut niște teste și au publicat rezultatul în revista Molecular Psychiatry. Și, în ordinea asta de idei, au fost recrutați 45 de subiecți cu vârste între 18 și 59 de ani, dintre care mai mult de jumătate erau femei. Grupul a fost împărțit în două, și fiecărui noi grup i-a fost administrată un anume tip de dietă.

După cum vă așteptați, participanții care s-au simțit cel mai puțin afectați de stresul cotidian au fost cei care au consumat fructe și legume, produse bogate în fibre, dar mai ales produse fermentate: varză murată, chefir, lapte bătut etc. De asemenea, indivizii cu murăturile au raportat o creștere substanțială a calității somnului, ceea ce iar poate ajuta la reducerea nivelului de stres.

E clar că dieta are efecte importante asupra stărilor mentale ale unei persoane. Ce s-a observat până acum este că dieta menționată anterior determină flora intestinală să producă anumite chimicale relaționate cu senzația de calm. Dar în sensul ăsta mai trebuie realizate studii pentru a se afla clar corelația dintre cauză și efect.

Coșmarurile pot fi alungate cu doar un singur sunet de pian

După ce v-am scăpat de stres cu dieta de mai devreme, e cazul să scăpați și de coșmaruri, în caz că aveați din astea. În acest scop, o echipă de cercetători elvețieni de la Universitatea din Geneva a publicat un studiu în Current Biology, studiu care a identificat o metodă simplă și eficientă de reducere a viselor urâte.

După cum bine se știa deja, coșmarurile, atunci sunt semnalate periodic, pot trăda afecțiuni serioase. Problema este că tocmai această cauzalitate este încă slab înțeleasă. Dar, spun specialiștii, există metode prin care putem reduce numărul coșmarurilor și prin care putem avea un somn mai bun și mai odihnitor.

Pentru asta, o terapie mai veche spunea subiecților să descrie într-un jurnal coșmarurile care se repetau și care aveau cel mai mare impact asupra acestora. La final, pacienții trebuiau să adauge un final fericit și să repete noua poveste în minte până ajungeau să o întipărească în memorie. Terapia cu pricina se numea „imagery rehearsal therapy” sau IRT. O alta, numită „targeted memory reactivation” sau TMR, impunea ascultarea unor sunete în timpul somnului, cum ar fi o simplă apăsare a unei coarde de pian, sunete care erau asociate cu anumiți stimuli pozitivi.

Una peste alta, a reieșit că, aplicate împreună, cele două terapii au efecte neașteptat de bune, respectiv o scădere de la o medie de 2,94 coșmaruri săptămânale la doar 0,19. Nu e ca și cum ar fi înțeles complet mecanismele care generează coșmaruri, dar e un pas înainte spre crearea unor noi terapii, spun specialiștii.

Sursa foto: dreamstime.com