Science Report: De ce absolut toate societățile lumii au inventat religia? Descoperire macabră, unicat în istoria arheologiei egiptene. Apar tot mai multe „crăpături” în ipoteza Terrei ca „un glob de gheață”

​De ce absolut toate societățile lumii au inventat religia? ● Descoperire macabră, unicat în istoria arheologiei egiptene ● Apar tot mai multe „crăpături” în ipoteza Terrei ca „un glob de gheață”

De ce absolut toate societățile lumii au inventat religia?

Religia și credințele în supranatural sunt chestiuni universale. Absolut toate culturile și societățile din lumea asta au ajuns sau, de fapt, au pornit cu ele. Așa se ridică o întrebare legitimă: de ce sunt astfel de credințe atât de răspândite? Apoi, de la ce au plecat ele?

La întrebările astea a încercat să răspundă un grup de cercetători din SUA, Australia și Germania, într-un studiu publicat în Nature Human Behaviour. Explicațiile cele mai simple, cele pe care le învățam încă de pe băncile școlii, spuneau că fenomenul religios a apărut pentru a explica fenomenele pe care oamenii preistorici nu le puteau înțelege. Recte, fenomenele naturale.

Însă o astfel de explicație era una empirică, fără o bază științifică prea serioasă. În acest scop, cercetătorii cu pricina au analizat nu mai puțin de 114 societăți, plecând de la grupurile care încă trăiesc la nivel tribal și până la cele care sunt adeptele unor religii complexe.

Concluzia nu a fost departe de ceea se susținea anterior. Adică, fenomenul religios a apărut pentru a explica „misterele” naturii, cum ar fi dezastrele naturale, epidemiile șamd. Problema este că, în cazul celor primitive, foarte puține dintre ele explică și fenomenele sociale. A se vedea războaiele, furturile și alte infracțiuni etc.

În fapt, chiar există o discrepanță uriașă între interpretările celor două tipuri de fenomene. Dacă bolile sau dezastrele își găsesc explicații religioase în aproape 100% din cazuri, războiul nu este explicat decât în 67% dintre ele, în timp ce furtul, ca un alt exemplu, apare doar în 26%.

Ceea ce spun cercetătorii este că religiile au devenit mai complexe atunci când au încercat să definească prin prisma religiei și fenomenele sociale. Spre exemplu, creștinismul sau islamul. Pe măsură ce societățile au devenit mai mari, oamenii au tins să aibă mai puțină încredere unii în alții. Aici au intervenit din nou credințele supranaturale (cum ar fi cea în vrăjitorie). Practic, evoluția credințelor religioase s-a manifestat ca în cazul unui organism viu. A devenit din în ce mai complexă, pe măsură ce organismul și-a mărit dimensiunile.

În aceeași ordine de idei, războaiele și infracțiunile au devenit mai răspândite în societățile mari, comparativ cu cele aflate la nivel tribal. Și atunci a fost nevoie de explicații. Deci, până la urmă, tot acolo se ajunge, la a explica ceva ce nu înțelegi, pentru a da un sens lumii în care trăiești.

Descoperire macabră, unicat în istoria arheologiei egiptene

Este pentru prima dată în istoria cercetărilor arheologice din Egipt în care specialiștii dau peste o groapă comună conținând doar anumite părți anatomice, respectiv palme, anunță specialiști din cadrul Institutului de Arheologie de la Berlin.

În studiul publicat în revista Scientific Reports, ei anunță că au identificat inițial 12 palme umane. Ulterior, numărul acestora a crescut la 18. Descoperirea a fost realizată în curtea unui palat regal din nord-estul Egiptului, datând de din perioada 1640-1530 î.Hr. Perioada coincide cu cea a cuceririi Egiptului de către hicsoși, o populație originară din Levant, încă puțin cunoscută istoricilor. Ideea este că palmele au fost scoase la lumină din puncte aflate chiar la intrarea în palat, în fața sălii tronului. De aici și supoziția că rolul lor era de a sta la vedere, spre a crea un impact puternic asupra celor care ajungeau în fața liderului.

Specialiștii care au analizat resturile umane au conchis că nu poate fi luată în considerare ipoteza unor deplasări ale acestora, pe fondul disturbării sedimentului. Astfel, singura posibilitate care rămâne în picioare este cea a unor amputări. Se știe că egiptenii, dar și hicsoșii, foloseau astfel de pedepse, în special pentru prizonieri de război. Însă, până acum, singurele exemple au fost oferite doar de textele antice sau de gravuri.

Analizele au mai arătat și că resturile aparțin unor indivizi care aveau vârsta între 14 și 21 de ani. Iar ceea ce este și mai interesant este că una dintre palme pare să aparțină unei femei. Asta ar deschide un nou capitol în istoria cercetărilor de profil, anume implicarea femeilor în actul războiului. Cercetătorii nu exclud însă și varianta pedepsirii unor infractori.

Apar tot mai multe „crăpături” în ipoteza Terrei ca „un glob de gheață”

Acum circa 800 de milioane de ani, Pământul ar fi fost complet acoperit de gheață, într-o perioadă geologică numită Criogenian. Nu ar fi fost prima dată în istoria planetei noastre, se mai întâmplase și în vremurile de pe la începuturi. Mai degrabă, acesta este ultimul episod de acest gen.

Paradoxul este că fix în Criogenian avem și zorii vieții complexe. Practic, atunci apar primele organisme complexe de pe Terra, respectiv meduzele și bureții de mare. Explicația dată de specialiști a fost aceea că viața a proliferat în adâncuri grație vulcanilor subacvatici, care eliberau cantități importante de nutrienți, suficiente pentru a suține un pas evolutiv major.

Acum, trebuie avut în vedere că studiul geologic al unei perioade atât de îndepărtate este unul extrem de dificil. Continentele au tendința de a se uni, a se remodela, și de a distruge dovezile din vremuri străvechi. Însă, din datele pe care le aveam până acum, reieșea că Terra chiar a fost complet acoperită de gheață.

Un studiu realizat de geologi din China și Marea Britanie, studiu care a apărut în revista Nature Communication, contestă însă această ipoteză. Conform noilor date, Terra nu ar fi fost chiar un glob perfect de gheață. Dimpotrivă, ar fi existat suprafețe neacoperite care, culmea, nici măcar nu ar fi fost în zona Ecuatorului, acolo unde, teoretic, temperaturile ar fi trebuit să fie ceva mai ridicate.

Noua interpretare vine după o serie de descoperiri din China care arată că în rocile din vremea respectivă mai apare un tip de organism complex, anume algele. Iar algele au nevoie de fotosinteză. Adică de lumină, ceea ce ar fi fost imposibil în cazul unei calote care să acopere complet toată Terra.

Nu există încă o explicație plauzibilă pentru care astfel de oaze să fi apărut, mai ales departe de Ecuator. O posibilitate ar fi oferită tot de vulcani, însă acest aspect trebuie dovedit. Ce e cert însă este că ipoteza Terrei ca un glob de gheață începe să capete tot mai multe „spărturi”, și tocmai existența oazelor care se puteau bucura de lumina solară ar fi și cea care să explice apariția vieții complexe într-o perioadă atât de dură din punct de vedere climatic.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro