Science Report: Dinozaurii mumificați ar putea fi mai răspândiți decât se credea. Ce ne mai spune ADN-ul din sedimente despre viața comunităților preistorice. Bărbații cu un IQ mai mare sunt predispuși să parieze pe cursele de cai

​Dinozaurii mumificați ar putea fi mai răspândiți decât se credea ● Ce ne mai spune ADN-ul din sedimente despre viața comunităților preistorice ● Bărbații cu un IQ mai mare sunt predispuși să parieze pe cursele de cai ● Populația de animale sălbatice s-a redus cu aproape 70% în ultimii 50 de ani

Dinozaurii mumificați ar putea fi mai răspândiți decât se credea

Ca să se poată produce un proces de mumificare naturală ar trebui îndeplinite niște condiții excepționale și rar întâlnite în natură. Spre exemplu, animalul ar trebui acoperit aproape instantaneu sau imediat după momentul morții cu un strat anaerob de sol, care să împiedice descompunerea țesuturilor și să permită fosilizarea lor.

Un caz nou descoperit ne arată însă că mumificarea se poate produce și la multă vreme după moartea animalului, iar mumiile de vietăți din trecutul îndepărtat ar fi mai răspândite decât se credea. Cel puțin asta susțin paleontologii de la Univesitatea din Tennessee–Knoxville într-un studiu publicat în revista de specialitate Plos ONE.

În cazul de față au fost analizate rămășițele mumificate ale unui dinozaur din specia Edmontosaurus, sau dinozaurul cu cioc de rață, descoperite în anul 1999 într-un sit din Dakota de Sud. Curios la animalul cu pricina este că deși pielea s-a mumificat deosebit de bine, ea prezintă orificii realizate de dinții mai multor prădători, ceea ce arată clar că nu animalul nu a fost acoperit de sendiment decât mult după moartea sa.

Se pare că tocmai asta a ajutat la mumificarea exemplarului. Mai exact, trupul acestuia atras atenția mai multor crocodilieni sau a unor indivizi juvenili din specia T-Rex, care au perforat pielea victimei în căutarea țesuturilor moi. După consumarea organelor interne, rolul prădătorilor a fost luat de insecte. Acestea au finalizat treaba, consumând părțile predispuse la o descompunere rapidă, iar pielea s-a putut păstra astfel un timp mai îndelungat, până a fost și ea acoperită de o alunecare de teren.

Nu e chiar o imagine cu care să îți începi ziua, dar pentru paleontologi e o veste de zile mari. Asta înseamnă că mumiile de dinozauri și alte vietăți străvechi sunt mai răspândite decât se credea. Doar că încă așteaptă pe undeva ca să fie descoperite.

Ce ne mai spune ADN-ul din sedimente despre viața comunităților preistorice

O metodă relativ nouă de prelevare a ADN-ul din sendimentul peșterilor, pusă în practică începând de maxim doi ani, continuă să ofere imagini inedite din trecut, unele pe care nu le-a fi aflat niciodată prin metodele tradiționale.

Este și cazul sitului din peștera Aghitu-3, o peșteră dintr-un sistem carstic aflat în sudul Armeniei. Locul era deja cunoscut arheologilor, el oferind deja o bogată colecție de resturi fosile animale, urme de vetre, obiecte de podoabă și artefacte litice. Acestea provin de la mai multe niveluri de ocupație care s-au petrecut în intervalul 39.000 – 24.000 de ani.

Analiza ADN-ului din sediment a arătat că diferitele comunități care s-au perindat pe acolo foloseau pe scară largă plante atât pentru consum, cât și pentru țesut, vopsit sau scopuri medicinale. În total, 43 de specii diferite de plante, dintre care doar cinci nu sunt folosite în alimentație. Cel mai probabil, presupun specialiștii aflați sub egida Universității din Oslo, cei care au efectuat studiile amintite, oamenii preistorici realizau șnururi din material vegetal, pe care să atașeze obiectele de podoabă, dar erau capabili și să își coasă hainele. Fapt dovedit și de descoperirea mai multor ace din os.

Între noi fie vorba, descoperirea este una mai mult decât interesantă, dar în niciun caz nu aduce vreo informație nouă. De fapt, este doar o confirmare, obținută prin alte metode, a ceea ce se știa de decenii bune.

Bărbații cu un IQ mai mare sunt predispuși să parieze pe cursele de cai

Cu cât IQ-ul unui bărbat este mai ridicat, cu atât este mai predispus acesta să parieze pe curse pe cai, să aleagă variante complexe de pariere, dar și să cheltuiască mai mulți bani pe astfel de activități. Asta o spun niște cercetători de la Universitatea din Liverpool, care au colaborat cu omologii lor de la Universitatea de Est din Finlanda.

Că specialiștilor le-a ieșit pariul cu studiul ăsta ne-o arată faptul că a fost publicat în revista de specialitate Journal of Behavioral Decision Making. Și, zic ei, au fost analizați 15.000 de indivizi, toți bărbați și toți din Finlanda. De fapt, toți erau militari în termen, iar implicarea în studiu a venit ca o obligație.

Specialiștii au analizat obiceiurile lor legate de pariuri, veniturile, situația socio-economică, educație șamd. A reieșit că indivizii cu un IQ mai mare, așa cum spuneam, au tendința de a paria pe cursele de cai sau de a se implica în alte tipuri de pariuri care solicită niște cunoștințe ceva mai complexe.

Acum, nu știm ce să spunem. Se știa că un individ inteligent nu prea își cheltuie banii la pariuri dar, na, dacă știința zice altceva…

Populația de animale sălbatice s-a redus cu aproape 70% în ultimii 50 de ani

Peste 5.000 de specii de păsări, mamifere, amfibieni, reptile și pești, din peste 32.000 de populații răspândite de-a lungul globului, prezintă o scădere accelerată a numărului de indivizi. Este o statistică mai mult decât alarmantă, care a fost pusă la dispoziția publicului de către specialiștii de la organizația WWF International.

În zone ca America Latină sau Caraibe, populațiile de animale sălbatice s-au redus chiar și cu 94%, însă o medie globală este cea de 69%. Toate aceste efecte nefaste vin ca urmare a activității oamenilor: poluare, introducerea speciilor invazive, schimbări climatice, boli, vânătoare sau pescuit intensiv, distrugerea habitatelor naturale etc. Toate aceste date sunt de-a dreptul devastatoare, susțin specialiștii WWF.

Ei mai afirmă că doar măsuri imediate ar putea opri acest declin care va avea efecte negative uriașe și asupra oamenilor. Se așteaptă ca întrunirea liderilor mondiali de la Montreal, din luna decembrie, să aducă și primele decizii globale de protejarea a mediului sălbatic, pe modelul Acordului de la Paris, din 2015, privind schimbările climatice. Acum, asta se așteaptă. Dacă or s-o și facă, rămâne de văzut.

Sursa foto: dreamstime.com