Sari direct la conținut

Science Report: Doi posibili strămoși ai speciei umane au zburat în spațiul cosmic ● NASA va prezenta mâine un amplu raportat privind cazurile OZN ● Faimoasele fulgere de pe Venus nu sunt… fulgere

HotNews.ro
australopithecus sediba, Foto: - / Mary Evans Picture Library / Profimedia
australopithecus sediba, Foto: - / Mary Evans Picture Library / Profimedia

​Doi posibili strămoși ai speciei umane au zburat în spațiul cosmic ● NASA va prezenta mâine un amplu raportat privind cazurile OZN ● Faimoasele fulgere de pe Venus nu sunt… fulgere

Doi posibili strămoși ai speciei umane au zburat în spațiul cosmic

Nu vă impacientați, nu am început și nici nu o să începem să promovăm bazaconiile propuse de așa zisa „paleoastronautică”! În realitate, zborul despre care vorbim nu a avut loc în preistorie, ci doar acum câteva zile. Și da, chiar este vorba despre rămășițele a doi indivizi ce aparțin unor specii hominide dispărute.

Este vorba despre un fragment de claviculă aparținând unui individ din specia Australopitehcus sediba, vechi de circa 2 milioane de ani, și o falangă a unui alt individ, ceva mai recent (cca. 250.000 de ani), din prezumptiva specie Homo naledi.

Cele două fosile au fost introduse într-un recipient din fibră de carbon și au fost purtate la o altitudine de circa 15 kilometri prin intermediul navetei VSS Unity a celor de la Virgin Galactic.

Neobișnuita încărcătură a fost purtată la limita spațiului de către un om de afaceri sud-african, Tim Nash, cunscut printre altele și pentru sprijinul pe care îl acordă cercetării evoluției umane și arheologiei preistorice.

Fosilele, așa cum era de așteptat, au fost puse la dispoziție de către Lee Berger, preistoricianul care a descoperit ambele specii. De subliniat că Lee Berger, în ciuda descoperirilor sale, a fost și a rămas un personaj controversat.

În primul rând, pentru faptul că transformă orice campanie arheologică și orice descoperire într-un adevărat show mediatic. Apoi, pentru controversele legate de încadrările și interpretările sale în ceea ce privește diferite specii hominide dispărute. De altfel, nici Australopithecus sediba, nici Homo naledi, nu au fost ocolite de astfel de controverse.

Dacă în cazul speciei australopitecine, s-a pomenit posibilitatea ca prezumptiva specie să fi fost descrisă după un amestec eronat de fosile aparținând mai multor specii preistorice, în cazul lui Homo naledi lucrurile stau și mai rău.

Ar fi vorba despre o specie care inițial fusese datată la circa 2 milioane de ani, pentru ca apoi să se revină asupra rezultatelor, iar vârsta acesteia să ajungă undeva pe la 300.000 de ani. Vorbim despre o specie cu o capacitate craniană cu doar puțin mai mare decât cea a unui cimpanzeu dar care, conform afirmațiilor lui Lee Berger, ar fi fost capabilă de un comportament complex și de o superioritate cognitivă pe care nu o întâlnim în acea perioadă nici la Homo sapiens arhaic, nici la Homo neanderthalensis.

Este vorba, printre altele, despre obiceiul înhumării, o practică ale cărei origini bine documentate se regăsesc în Orientul Mijlociu, în intervalul de acum 120.000 – 170.000 de ani.

Una peste alta, să nu uităm de la ce plecasem! Respectiv la zborul în spațiul cosmic al celor două fosile. Un omagiu frumos adus întregii panoplii de specii umane sau hominide care a pavat drumul spre Homo sapiens. Specii care, prin stăpânirea focului și crearea primelor unelte, au pus bazele evoluției tehnologice a omenirii, zice Lee Berger.

NASA va prezenta mâine un amplu raportat privind cazurile OZN

NASA a înființat în anul 2022 o comisiei specială care să investigheze rapoartele OZN care s-au adunat de-a lungul anilor. A făcut-o în colaborare cu Pentagonul care, de asemenea, a numit o serie de specialiști care să studieze sute, sau chiar de mii, de astfel de posibile cazuri.

În cazul NASA, este vorba despre 16 specialiști în varii domenii ale științei care, din octombrie 2022, de la înființarea comisiei amintite, și până în prezent,cu asta s-au ocupat. Mai exact, cu analiza a sute sau mii de filmări (unele chier din spațiul cosmic), a declarațiilor martorilor oculari sau a probelor palpabile, acolo unde a fost cazul.

Mâine, ora 17:00, ora României, specialiștii din cadrul Agenției Spațiale Americane vor expunde live, pe un canal pe care îl vom pune și noi la dispoziție, concluziile unui an de cercetare.

Nu trebuie să vă așteptați neapărat la cine știe ce dezvăluiri. Pentagonul deja a avut o conferință similară în care specialiștii de acolo au recunoscut că nu există dovezi clare în ceea ce privește vreo tehnologie extraterestră.

În schimb, dacă vorbim despre aparate și dispozitive de spionaj venite din partea Chinei, a Rusiei sau a altor țări care doresc să afle informații de pe teritoriul SUA, atunci e cu totul o altă poveste.

Faimoasele fulgere de pe Venus nu sunt… fulgere

Într-un studiu publicat recent în Journal of Geophysical Research: Planets, o echipă de cercetători de la Universitatea din Arizona demontează unul dintre cele mai mari mituri legate de planeta Venus. Acela că atmosfera planetei este brăzdată de fulgere în mod constant.

În realitate, susțin autorii studiului, ar fi vorba nu despre fulgere, așa cum s-a considerat până acum, ci de meteori, corpuri cerești de mici dimensiuni care pătrund în atmosfera venusiană.

Ideea este că fulgerele de pe Venus au fost observate de foarte multă vreme, însă sondele trimise acolo au eșuat în a confirma originea acestora. În schimb, au confirmat existența unor unde electromagnetice intermitente, fapt care a fost coroborat cu acțiunea fulgerelor.

Numai că luminile din atmosfera planetei Venus și șocurile electromagnetice nu s-au înregistrat niciodată concomitent, ceea ce a ridicat un mare semn de întrebare asupra explicației precedente.

Mai nou, echipa din Arizona susține că a găsit soluția problemei, iar luminile din atmosfera venusiană ar fi produse de meteori. Undeva până la 100.000 de astfel de lumini pe an au fost observate, ceea ce este un număr uriaș.

Cercetătorii americani susțin însă că orbita planetei Venus, mai redusă decât cea a Terrei, precum și compoziția atmosferei, fac ca meteorii să ajungă nu doar în număr mai mare pe Venus, ci și să circule la viteze mai mari. De aici și urmele luminoase atât de controversate.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro