Sari direct la conținut

Science Report: Două minerale complet necunoscute au fost descoperite într-un meteorit de 15 tone. Cel mai mare vulcan activ al planetei a erupt din nou după 38 de ani. Urme ale unei specii umane necunoscute, descoperite într-un genom vechi de 50.000 de ani

HotNews.ro
meteorit fragment, Foto: Krasilnikov Stanislav / TASS / Profimedia
meteorit fragment, Foto: Krasilnikov Stanislav / TASS / Profimedia

​Două minerale complet necunoscute au fost descoperite într-un meteorit de 15 tone ● Cel mai mare vulcan activ al planetei a erupt din nou după 38 de ani ● Urme ale unei specii umane necunoscute, descoperite într-un genom vechi de 50.000 de ani

Două minerale complet necunoscute au fost descoperite într-un meteorit de 15 tone

Un fragment de doar 70 de grame, tăiat dintr-un meteorit de 15 tone care s-a prăbușit acum doi ani în Somalia, a oferit o surpriză de proporții pentru cercetătorii de la Universitatea din Alberta, Canada. Mai exact, este vorba despre două minerale complet necunoscute oamenilor de știință.

Cele două minerale au fost botezate elaliită (după numele meteoritului, El Ali), respectiv elkinstantonită, după Lindy Elkins-Tanton, coordonatoarea viitoarei misiuni Psyche a NASA, misiune care urmează să exploreze asteroidul 16 Psyche pentru a afla date despre formarea sistemului nostru solar.

Versiuni ale mineralelor amintite fuseseră create deja în laborator, însă niciodată nu au fost descoperite în stare naturală. Faptul că ele există și că au fost depistate într-un meteorit, înseamnă că acesta s-a format în condiții care nu au mai fost întâlnite până acum, iar asta este partea cea mai interesantă.

Oamenii de știință încearcă să elucideze originile meteoritului El Ali și astfel să afle date noi despre formarea sistemului nostru solar și nu numai. Partea negativă în toată ecuația asta este că meteoritul a fost mutat în China, acolo unde i se caută deja un cumpărător, iar asta deja îngreunează simțitor misiunea specialiștilor.

Cel mai mare vulcan activ al planetei a erupt din nou după 38 de ani

Pentru prima dată în aproape patru decenii, vulcanul Mauna Loa a erupt din nou. Erupția a fost precedată de mai multe zeci de cutremure iar luni, 28 noiembrie, ora 7:20 AM, au fost observate și primele râuri de lavă.

Deși au anulat zece zboruri interne, autoritățile din Hawaii susțin că erupția nu amenință deocamdată în niciun fel comunitățile umane din apropiere, și că se așteaptă ca lava să se mențină doar pe versantul de nord-vest.

Bazat însă pe datele colectate în cazul erupțiilor precedente, autoritățile au în vedere și faptul că actualul curs de lavă își poate schimba rapid direcția iar erupția poate deveni una mult mai dinamică.

Mauna Loa a erupt de 33 de ori din 1843 și până în 1894, data ultimei erupții. În cazul în care reactivarea vulcanului ar amenința zonele populate, oficialitățile hawaiiene au deja pregătit un plan de evacuare a populației.

Urme ale unei specii umane necunoscute, descoperit într-un genom vechi de 50.000 de ani

Probabil că ați mai auzit sintagma asta, cu urme ale unei populații „fantomă” din trecut, cu specii dispărute, necunoscute încă, dar care și-au lăsat amprenta asupra genomului nostru, cel de azi. Totul este posibil, mai ales că în cercetarea de profil de abia se fac primii pași.

Ideea este că într-un studiu publicat recent în revista Nature Communications, mai mulți geneticieni de la Universitatea din Tartu, Estonia, susțin că au reușit să separe părți ale genomului unei fetițe care a trăit acum circa 50.000 de ani în sudul Siberiei, părți care se pare că provin de la o populație sau chiar o specie umană necunoscută.

Ce se știa până în prezent este că fetița era un hibrid neanderthaliano-denisovan, însă datele noi indică și fragmente genetice de o populație mai veche. Nu se știe în prezent dacă această ramură genetică este una derivată din populația denisovană, o specie umană străveche ce ocupa arealul sudului Asiei, sau dacă este vorba de o specie complet nouă.

Problema este că datele au fost descoperite folosindu-se inteligența artificială într-un model statistic. Ceea ce, între noi fie vorba, nu e chiar cea mai sigură metodă de identificare a unor informații de gen. Pot fi un indiciu pentru viitoare cercetări, și exact asta spun și geneticienii estonieni. Pe scurt, puneți șampania la loc, mai e nevoie de ceva timp pentru a se confirma ipoteza!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro