Science Report: Era Stonehenge un uriaș calendar? Nici pe departe. Au început deja incendiile de vegetație. Spania e prima țară afectată. Temperaturile ridicate de azi au un corespondent acum 1.000 de ani

​Era Stonehenge un uriaș calendar? Nici pe departe ● Au început deja incediile de vegetație. Spania e prima țară afectată ● Temperaturile ridicate de azi au un corespondent acum 1.000 de ani

Era Stonehenge un uriaș calendar? Nici pe departe

Nu mai departe de anul trecut, un studiu publicat în revista Antiquity, redactat de un anume Timothy Darvill, profesor de arheologie la Universitatea din Bournemouth, susținea că faimosul monument neolitic de la Stonehenge este nici mai mult, nici mai puțin, decât un calendar foarte exact, cu ajutorul căruia oamenii din preistorie puteau calcula durata unui an la 356,25 de zile. Adică o precizie uimitoare pentru vremurile de atunci.

Mai mult, profesorul amintit afirma că a putut identifica tot felul de tipare în construcția respectivă care să îi susțină ipoteza (vezi cei 30 de piloni care existau odinioară în centrul cercului, care ar fi corespuns zilelor unei luni; apoi cinci piloni separați care ar fi reprezentat cele cinci zile care rămâneau după numărarea a 12 luni). Modelul, în opinia lui Darvill, ar fi fost preluat de la civilizațiile din Orientul Mijlociu, poate chiar din Egipt, prin intermediul unor călători care străbăteau distanțele uriașe dintre regiunile menționate.

Oricât ar părea de frumoasă o astfel de interpretare, și nu e una singulară, ea nu are nicio treabă cu realitatea. Cel puțin asta este opinia a doi cercetători, unul italian și unul spaniol, care au răspuns cu un nou studiu, tot în revista Antiquity. Și, zic oamenii ăștia, Darvill a cam bătut câmpii cu niște interpretări forțate, cu analogii văzute doar de el, și cu ipoteze care nu pot fi susținute cu dovezi.

În plus, nu există nicio dovadă că locuitorii Britaniei ar fi avut vreo legătură cu populațiile orientale acum vreo 4.500 de ani, când a fost construit Stonehenge-ul. Cât despre pilonii originali, ăia pot fi interpretați oricum, dar în niciun caz nu stabileau durata lunilor sau a anilor.

Cel mai probabil, concluzionează cei doi contestatari, monumentul era unul care celebra morții, dovadă stând practicile funerare de acolo, care s-au întins pe sute de ani. Ca să fie fair-play, cei doi mai afirmă că nu exclud din start ipoteza lui Darvill, dar să aducă și omul niște dovezi palpabile. La urma urmei, așa funcționeză știința.

Au început deja incendiile de vegetație. Spania e prima țară afectată

Nici nu a venit bine primăvara, cu incendiile de vegetație deja au început să afecteze Europa. După temperaturile ridicate de săptămâna trecută, care prin anumite zone din Spania au atins chiar și 30 de grade Celsius, au izbucnit mai multe incendii de pădure. Până în prezent, 4.300 de hectare de pădure au fost afectate, și circa 1.800 de oameni au fost evacuați.

23 de avioane și elicoptere aruncă zi de zi apă peste flăcările care se întind cu repeziciune, și peste 500 de pompieri luptă cu incendiile din estul Spaniei. Chiar dacă temperaturile au scăzut brusc începând de ieri, 27 martie, ajungând până la 19 grade Celsius, vântul puternic care a însoțit răcirea nu a făcut decât să extindă și mai mult incendiile.

Oficialitățile spaniole anunță că odată cu acest fenomen distructiv, avem primele semne că incendiile nu vor mai apărea doar vara, așa cum se întâmpla de obicei. De acum, incendiile se vor produce din primăvară și până toamna, într-un ciclu nou, afectat de încălzirea globală.

Și anul trecut, Spania a fost cea mai afectată țară europeană din punct de vedere al incendiilor de vegetație. Peste 300.000 de hectare de pădure au fost distruse de incendii numai atunci.

Temperaturile ridicate de azi au un corespondent acum 1.000 de ani

Că temperaturile au crescut în ritm accelarat în ultimii ani este o realitate pe care nimeni nu o mai poate contesta. O dovadă în plus vine de la un studiu publicat de către mai mulți cercetători americani în revista Climate and Atmospheric Science. Oamenii au colectat și analizat circa 600 de mostre de inele ale copacilor din nordul și vestul SUA. Însă pe lângă dovada creșterii temperaturilor din ziua de azi, cercetătorii au descoperit că fenomenul nu este unul unicat.

S-a mai întâmplat și în perioada 1028-1096, după cum o indică studiul inelelor copacilor din zone nord-vestică a SUA. Chiar dacă nu a fost la fel de cald ca în prezent, perioada de acum 900-1.000 de ani, se apropia totuși de valorile actuale. Fenomenul este cunoscut ca „anomalia climatică medievală”, sau „perioada medievală caldă”, și a afectat mai toate zonele globului, deși la intensități diferite.

Nu trebuie omis nici faptul că, pe fondul defrișărilor masive, singurii copaci milenari la care mai există acces sunt cei situați în zonele montane, la altitudini de peste 3.000 de metri, iar acolo temperaturile sunt mult mai scăzute decât în zonele joase.

Chiar și astfel, temperaturile din prezent bat recordurile de acum un mileniu. Iar din ceea ce spun climatologii, valurile de căldură vor lovi din ce în ce mai des. Deci, nu cădeți pe spate că s-a mai întâmplat și trece. Acum e diferit. Acum, schimbările climatice nu mai sunt 100% naturale și, practic, din anul 2050, există o probabilitate de 50% ca în fiecare an să existe un val masiv de căldură.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro