Science Report: Este pregătită omenirea pentru clonarea digitală a celor decedați? ● Homo sapiens și neanderthalienii s-ar fi separat mult mai recent decât se estimase ● Un cult medieval păgân, complet necunoscut, era extrem de răspândit în Europa

Este pregătită omenirea pentru clonarea digitală a celor decedați? ● Homo sapiens și neanderthalienii s-ar fi separat mult mai recent decât se estimase ● Un cult medieval păgân, complet necunoscut, era extrem de răspândit în Europa

Este pregătită omenirea pentru clonarea digitală a celor decedați?

Posibilitatea de a sta de vorbă cu o persoană decedată nu mai ține de domeniul științifico-fantasticului sau de abordările pseudo-științifice. Grație dezvoltării inteligenței artificiale, clonarea digitală a unei persoane decedate este posibilă. Problema ține de etică și de modul în care poate fi privită această abordare. Pentru unii poate fi o mângâiere, în timp ce mulți o privesc ca pe un coșmar.

Un studiu semnat de Dr. Masaki Iwasaki, profesor asistent la Universitatea de Drept din Seul, studiu publicat recent în revista Asian Journal of Law and Economics, abordează această problemă prin prisma opiniei publice. Mai exact, Dr. Iwasaki a realizat un sondaj în care a intervievat 222 de cetățeni din SUA, un grup țintă în care au fost incluse toate categoriile sociale.

Celor intervievați le-a fost oferit un scenariu fictiv, în care o persoană de sex feminin, cu vârsta de circa 20 de ani, a decedat în urma unui accident rutier. Părinții și prietenii victimei sunt de acord ca aceasta să fie clonată digital, însă este neclar dacă femeia și-a dat acordul prealabil în acest sens. Ulterior, au fost create alte două scenarii, unul în care victima își dăduse acordul pentru procedură, altul în care nu o făcuse.

S-a dovedit că, pentru cei mai mulți, opinia prealabilă a victimei constituie factorul major în luarea unei decizii. Astfel, 97% dintre cei intervievați au susținut că o clonare de acest gen nu este etică, atâta vreme cât nu există un acord al persoanei care a decedat. În schimb, 58% consideră că procedura poate fi pusă în aplicare, dacă victima fusese de acord cu așa ceva.

În schimb, privind conceptul în general, 59% dintre subiecți au răspuns că nu sunt de acord cu o astfel de clonare digitală, în timp 40% au subliniat că procedura este total inacceptabilă și că ar trebui interzisă.

Ideea este că, așa cum spuneam la început, clonarea digitală este deja posibilă. Deja se discută despre readucerea digitală la viață a unor actori faimoși (spre. Ex. James Dean), în timp ce, grație companiei britanice Coachvox AI, circa 150 de persoane și-au creat deja clone digitale. Iar asta înseamnă că, așa cum era de așteptat, există destui oameni care ar fi de acord cu procedura.

În ce privește studiul lui Iwasaki, acesta arată că, în opinia majorității, opinia prealabilă a unei persoane este factorul cheie. Cât despre inserarea unei astfel de clauze în testament, se pare că acesta va fi trendul viitorului.

Homo sapiens și neanderthalienii s-ar fi separat mult mai recent decât se estimase

Analizele ADN din ultimul deceniu arătau că Homo neanderthalensis și Homo sapiens ar fi avut un strămoș comun care a trăit acum circa 650.000 – 800.000 de ani. Apoi, cele două specii ar fi urmat un traseu evolutiv diferit, pentru a se reîntâlni acum cel puțin 60.000 de ani.

Povestea acestei evoluții este oarecum controversată și lipsită de multe părți ale puzzle-ului care ar constitui tabloul general. Însă, departe de a o confirma, un studiu recent semnat de doi cercetători israelieni, Keren Levinstein Hallak și Saharon Rosset, susține că datele pe care le-am avut până acum au fost eronate. Mai degrabă, separarea celor două specii ar fi avut loc acum circa 408.000 ani, ceea ce echivalează cu înlocuirea unei întregi literaturi de specialitate, dar și o modificare de paradigmă substanțială.

Cei doi specialiști de la Universitatea din Tel Aviv au folosit un software pe nume BEAST2 cu ajutorul căruia au analizat genomul celor două specii, și prin care au încercat să identifice momentul în care ultimul strămoș comun ar fi trăit. Rezultatul, publicat în revista BMC Genomic Data, indică o vârstă surprinzătoare de 408.000 de ani.

Autorii studiului recunosc că datele sunt pur statistice și că nu a fost solicitată părerea niciunui arheolog sau paleoantropolog. Pur și simplu, datele oferite de ei sunt matematice și lasă loc de erori.

Indiferent însă când s-a produs ruptura dintre cele două specii, este cert că ea nu a durat suficient de mult pentru ca strămoșii noștri și neanderthalienii să devină incompatibili din punct de vedere sexual. Ca dovadă stă faptul că speciile au interacționat de-a lungul timpului, ba chiar au dat naștere unor hibrizi viabili, noi cei de azi.

Un cult medieval păgân, complet necunoscut, era extrem de răspândit în Europa

O cataramă din perioada Evului Mediu Timpuriu, descoperită întâmplător la circa 32 de kilometri de Praga, s-a crezut a fi un artefact unic în felul său. Motivul de pe aceasta, cu un șarpe, sau un dragon, care înghite o broască, părea să nu aibă corespondent între artefactele similare din vremea respectivă, mai exact din secolul al VIII-lea d.Hr.

O examinare mai atentă atât a cataramei de către arheologi experți, cât și a colecțiilor de obiecte din perioada amintită, a arătat însă un adevăr frapant. Nu doar că artefactul nu este unic, ba dimpotrivă, există numeroase altfel de obiecte nu doar în Cehia și Slovacia, ci și în Germania, Polonia, Austria sau Ungaria.

Zeci de astfel de catarame au fost scoase la lumină în țările amintite, iar motivul prezentat, cel al șarpelui care își înghite prada, oare să fi fost foarte răspândit la populațiile slave, germanice sau avare. Nu se cunoaște mitul din spatele imaginilor, însă e cert că era unul care unea populațiile din centrul Europei la un nivel spiritual.

Cum cele mai vechi obiecte de acest gen par să fie asociate cu populația avară, se presupune că aceasta a fost filiera pe care ele au ajuns în Europa. Ulterior, au fost adoptate, împreună cu acel cult care le însoțea, de populațiile de sorginte slavă și de cele germanice.

Echipa cehă de specialiști care a prezentat descoperirea în revista Journal of Archaeological Science afirmă că, dincolo de ideea că avarii au creat un stat puternic, cu o istorie de circa 200 de ani, în centrul Europei, exista un mit cosmogonic care unea populațiile de origine diferită de la acea perioadă.

Iar asta se traduce nu doar printr-un cult păgân foarte răspândit, ci și printr-o rețea deosebit de puternică și de activă, care lega elitele avare și cele de altă sorginte din Europa acelor vremuri.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro