Sari direct la conținut

Science Report: Luna se micșorează, iar asta poate afecta grav proiectul viitoarei baze permanente ● Între timp, China anunță planul prin care să descopere apa la Polul Sud selenar ● Virusul West Nile se răspândește în Europa, și agricultura ar fi de vină

HotNews.ro
suprafața Lunii, Foto: Sebastian Voltmer / AFP / Profimedia
suprafața Lunii, Foto: Sebastian Voltmer / AFP / Profimedia

​Luna se micșorează, iar asta poate afecta grav proiectul viitoarei baze permanente ● Între timp, China anunță planul prin care să descopere apa la Polul Sud selenar ● Virusul West Nile se răspândește în Europa, și agricultura ar fi de vină

Luna se micșorează, iar asta poate afecta grav proiectul viitoarei baze permanente

Se estimează că Luna și-ar fi redus diametrul cu circa 46 de metri în ultimele sute de milioane de ani pe măsură ce interiorul acesteia se răcește. Practic, luna se comportă asemenea unei boabe de strugure care se transformă într-o stafidă, afirmă mai mulți specialiști americani într-un studiu publicat în The Planetary Science Journal.

Acest fenomen vine la pachet cu deformări ale școarței selenare, seisme, alunecări de teren și apariția unor falii. Iar fenomenul este cel mai vizibil la Polul Sud al Lunii, inclusiv în zonele în care NASA propunea aselenizarea cu echipaj uman din cadrul misiunii Artemis III. Tot în zona Polului Sud, atât China, cât și SUA, își propun să ridice prima bază permanentă de pe Lună.

Fenomenul nu este unul nou observat. Despre posibilitatea existenței sale se vorbea încă din timpul misiunilor Apollo, atunci când seismometrele instalate pe suprafața selenară au înregistrat un număr relativ mare de seisme.

Autorii studiului susțin că astfel de seisme și fenomenele care le însoțesc pot avea consecințe devastatoare pentru orice așezare umană de pe Lună. Aceștia afirmă că vor continua cercetările contra-timp, pe măsură ce data startului misiunii Artemis III se apropie. Ei vor încerca să identifice și alte zone cu potențial de risc ridicat pentru astronauți, pentru a putea evita ceea ce e mai rău.

Între timp, China anunță planul prin care să descopere apa la Polul Sud selenar

La nici o săptămână după succesul testului rachetei Zhuque-3 (rachetă creată de compania privată LandSpace Technology Corporation din Beijing), oficialii Administrației Naționale Spațiale Chineze (CNSA) au anunțat planul prin care intenționează să identifice surse importante de gheață la Polul Sud al Lunii.

Conform planurilor deja anunțate, misiunea Chang’e-6 va fi lansată în prima jumătate a acestui an. Scopul ei este de a colecta și analiza probe de pe partea întunecată a Lunii. Ulterior, misiunea Chang’e-7, care va fi lansată în anul 2026, își propune să exploreze și să studieze resursele de la Polul Sud. Printre acestea, cea mai importantă pare a fi apa sub formă de gheață, în scopul instalării bazei permanente chineze.

Specialiștii chinezi au afirmat recent că misiunea robotizată Chang’e-7 va duce pe Lună nu mai puțin 18 dispozitive diferite, ceea ce o face cea mai complexă misiune chineză de până acum. Printre acestea, un lander, un rover și o sondă capabilă să zboare. Acestea vor fi dotate cu camere video, radare, aparatură specială pentru a identifica și analiza gheața și mineralele din sol, spectrometre, un seismograf, magnetometre și diferiți senzori.

Se așteaptă ca această misiune să ofere date care până acum nu au fost accesibile. Iar în funcție de ele să se ia decizia instalării unei baze permanente.

Virusul West Nile se răspândește în Europa, și agricultura ar fi de vină

Un studiu recent publicat în revista Plos ONE de către un grup de specialiști de la Universitatea din Edinburgh, în colaborare cu cercetători de la mai multe centre de cercetare ale lumii, subliniază un fapt îngrijorător. Acela că virusul West Nile avansează rapid în Europa.

Mai exact, o variantă a acestuia, care se face vinovată de peste 75% dintre cazurile de îmbolnăvire, a fost deja depistată în cel puțin 14 țări europene. Vinovate de această situație ar fi lucrările agricole, urbanizarea și distrugerea habitatului natural al multor specii de păsări sălbatice.

Autorii studiului afirmă că păsările sunt purtătoare ale virusului, iar migrațiile acestora coincid cu modul în care se răspândește virusul. Odată cu păsările, țânțarii din specia Culex pipiens care, de asemenea, transmit virusul, au urmat un traseu similar, spre zone cu surse artificiale de apă, mai puțini prădători și cu temperaturi mai ridicate.

Ei mai susțin că zona critică, în acest moment, care trebuie monitorizată, este zona centrală a Europei. Din punctul lor de vedere, acesta este punctul de diseminare al virusului în restul Europei. De asemenea, ei mai atrag atenția asupra zonelor cu risc ridicat, iar acestea ar fi cele cu o agricultură intensă, care atrag păsările.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro