Science Report: NASA susține astăzi prima dezbatere publică pe tema existenței OZN-urilor. Arheologii chinezi au descoperit un buncăr aparținând infamei unități japoneze 731. Ce mai inventau neanderthalienii
NASA susține astăzi prima dezbatere publică pe tema existenței OZN-urilor ● Arheologii chinezi au descoperit un buncăr aparținând infamei unități japoneze 731 ● Ce mai inventau neanderthalienii
NASA susține astăzi prima dezbatere publică pe tema existenței OZN-urilor
Începând cu ora 17:30, ora României, o echipă formată din 16 specialiști din varii domenii, de la fizicieni și până la astrobiologi, va susține prima dezbatere publică din istoria NASA cu privire la posibila existență a OZN-urilor, implicit a existenței unor civilizații extraterestre.
Conferința, care va putea fi urmărită live aici, precede anunțul oficial pe care NASA îl va face peste câteva săptămâni, atunci când rapoartele specialiștilor vor fi finalizate. Echipa amintită a fost formată anul trecut, în paralel cu o nouă divizie a Pentagonului care, de asemenea, a studiat și încă studiază mii de astfel de cazuri, semnalate atât de către armată, cât și de serviciile secrete.
Trebuie menționat că NASA a preferat să schimbe denumirea de OZN (eng. UFO) cu FAN (eng. UAP), care s-ar traduce, mai degrabă, prin fenomene anormale neidentificate. În fapt, într-o declarație oficială care precede conferința de azi, NASA a descris astfel de UAP ca fenomene care nu pot fi identificate ca aparate de zbor sau fenomene naturale care să poată primi o explicație științifică.
Între noi fie vorba, nu ar trebui să vă așteptați la cine știe ce revelație. Încă de la înființarea echipei, în luna iunie a anului trecut, NASA anunța că „nu există dovezi certe care să indice o origine extraterestră” a unor astfel de fenomene.
Pentagonul deja a făcut un anunț similar în luna aprilie. Chiar și astfel, opinia NASA, văzută de mulți ca fiind mai puțină opacă decât cea a Pentagonului, este de urmărit.
Arheologii chinezi au descoperit un buncăr aparținând infamei unități japoneze 731
Deși existența Unității 731 este recunoscută de mai toate organismele internaționale, activitățile ei au rămas în mare parte contestate. În special de către Japonia care, deși a admis în anii `90 că unitatea a existat, susține în continuare că nu deține date cu privire la activitățile acesteia.
Ca să explicăm, Unitatea 731 a fost creată încă din 1936, în timpul celui de al doilea război chino-japonez, și și-a condus activitatea până la finele celui de al Doilea Război Mondial, în 1945. Se estimează că peste 300.000 de prizonieri au fost uciși, torturați, mutilați și supuși unor experimente inimaginabile, care aveau ca scop testarea unor arme biologice și chimice.
Odată ce trupele URSS au pătruns în China în ultimele luni ale războiului, trupele japoneze au primit ordin de a distruge toate laboratoarele și buncărele folosite de Unitatea 731, de a ucide toți prizonierii, și de a șterge toate urmele. Ulterior, mulți dintre cei care au participat la experimentele de acolo ar fi ajuns în SUA, stat care le-ar fi acordat imunitate și ar fi ascuns multe dintre datele existente, doar pentru a le folosi în propriul program de dezvoltare a unor arme similare.
În paralel, în URSS, prizonierii japonezi care făcuseră parte din Unitatea 731 au fost judecați într-un proces similar celui de la Nürnberg, acuzarea fiind condusă de Lev Smirnov, procurorul care reprezentase partea rusă în faimosul proces amintit, cel de la Nürnberg.
Revenind la descoperirea arheologilor chinezi, aceasta constă într-un buncăr în forma literei U, cu o lungime de 33 de metri și o lățime de 21 de metri, format din mai multe camere și tuneluri care le conectează. Descoperirea a fost făcută în provincia Heilongjiang, în apropierea orașului Anda din nord-estul Chinei.
Din datele preliminare, se pare că este vorba de săli de operație, laboratoare, celule pentru prizonieri, săli de mese, băi și depozite. Ar putea fi vorba chiar de cea mai mare facilitate de acest gen. Autoritățile chineze au anunțat că vor da mai multe declarații pe măsură ce arheologii și specialiștii militari vor acumula mai multe date.
Ce mai inventau neanderthalienii
Faptul că omul de Neanderthal era capabil să creeze substanțe chimice artificiale, și asta cu 100.000 de ani înaintea ca Homo sapiens să descopere tehnici similare, era deja un fapt cunoscut. În cazul de față vorbim despre gudronul din coajă de mesteacăn, un adeziv extrem de eficient folosit la înmănușarea (fixarea unui vârf de piatră sau os pe un suport de lemn) sulițelor sau a altor arme pe care aceștia le foloseau.
Dovezi ale unor astfel de practici fuseseră descoperite în Siria, România și Germania însă, așa cum s-a întâmplat adesea, astfel de descoperiri au fost puternic contestate de-a lungul timpului. Acum se poate vorbi de o certitudine, iar o echipă de specialiști germani de la Universitatea din Tübingen a publicat recent un articol în revista Archaeological and Anthropological Sciences, în care a încercat să recreeze metodele prin care neanderthalienii puteau ajunge la un astfel de rezultat.
Analizele chimice asupra mostrelor de gudron de mesteacăn descoperite pe artefactele musteriene din Germania a arătat că acesta a fost produs într-un mediu anoxic. Inițial, acum câțiva ani, se spunea că neanderthalienii obțineau gudronul introducând coajă de mesteacăn în ouă printr-o spărtură pe care apoi o acopereau cu lut. Sub acțiunea termică a focolui, gudronul ar fi fost astfel obținut.
Cercetătorii germani amintiți susțin însă că au existat și alte metode, ceva mai puțin complicate, dar nu mai puțin ingenioase. În urma experimentelor lor, a rezultat că tarul era obținut, cel mai probabil, în dispozitive subterane. Mai exact, coaja de mesteacăn era introdusă în cavitate din sol, era acoperită cu lut, apoi focul era aprins deasupra. Gudronul sintetic se scurgea apoi într-un recipient aflat la baza gropii.
Descoperirea este susținută, spun cercetătorii germani, de existența în gudron a unor minerale din sol care prezintă urmele unor astfel de acțiuni (mediu anoxic, lipsa oricăror urme de funingine, acțiune termică).
Interesant este că, în ciuda controverselor care planează și azi asupra capacităților cognitive ale acestei specii umane, specialiștii germani susțin că o astfel de invenție nu a apărut dintr-o dată. Este clar că ea a venit pe urma unor îndelungi experimente și încercări mai mult sau mai puțin reușite. Iar asta ne arată nouă, încă o dată, că neanderhalienii nu erau chiar așa de înapoiați pe cum se spune. La urma urmei, erau tot oameni.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro