Science Report: Numărul seismelor ar putea crește pe fondul încălzirii globale ● Crabii s-au adaptat la mediul terestru de 17 ori, doar pentru a reveni de fiecare dată la cel semi-acvatic ● China vrea să revoluționeze explorarea asteroizilor

​Numărul seismelor ar putea crește pe fondul încălzirii globale ● Crabii s-au adaptat la mediul terestru de 17 ori, doar pentru a reveni de fiecare dată la cel semi-acvatic ● China vrea să revoluționeze explorarea asteroizilor

Numărul seismelor ar putea crește pe fondul încălzirii globale

Afirmația aparține unor cercetători sud-coreeni de la Universitatea Națională Kangwon care, într-un studiu publicat în revista Quaternary Science Reviews, prezintă o serie de corelații cauză-efect între creșterea globală a temperaturilor și creșterea direct proporțională a numărului de seisme.

Autorii studiului au plecat de la ideea unei ciclicități a seismelor, idee pe care au încercat să o demonstreze prin studiul faliilor tectonice din zone ale Peninsulei Coreene. Mai exact, au urmărit deformările acestora produse în urma seismelor, a granulelor de rocă pe care le generează mișcarea faliilor (și care formează straturi groase chiar și de zeci de metri), apoi au încercat să le dateze prin metoda rezonanței electronice de spin.

Astfel, au obținut un tablou destul de detaliat al seismelor care s-au produs în ultimii 650.000 de ani și, mai ales, pe durata a cinci perioade interglaciare produse în acest interval. Din acest punct, nu a mai fost greu să observe că numărul seismelor creștea în perioadele marcate de încălzire globală, fapt care nu mai putea fi doar o coincidență.

Și aici au intervenit două posibile explicații. Prima ar fi aceea că topirea calotelor glaciare ar fi redus presiunea exercitată asupra faliilor tectonice, efectul fiind o creștere considerabilă a numărului de cutremure generată de mișcarea acestora. Numai că Peninsula Coreeană se află la o distanță mult prea mare de cea în care se formau calotele, iar asta înseamnă că rolul lor nu putea fi unul semnificativ.

A doua explicație ar fi aceea că topirea ghețurilor a dus la creșterea nivelului apelor oceanice. Și asta înseamnă o presiune în plus pe faliile tectonice, cu aceleași efecte menționate mai sus. Trebuie menționat că studiul s-a referit strict la zona Coreei de Sud și a faliilor tectonice de acolo, însă același raport cauză-efect poate fi aplicat global.

Crabii s-au adaptat la mediul terestru de 17 ori, doar pentru a reveni de fiecare dată la cel semi-acvatic

Artropodele au evoluat în mediul acvatic. De fapt, au fost și primele organisme complexe care au făcut pasul decisiv spre mediul terestru, asta acum cel puțin 425 de milioane de ani. De atunci, cele mai multe specii de artropode au devenit exclusiv terestre, în timp ce altele au preferat mediul oceanic sau un trai semi-acvatic.

Dintre toate aceste specii, crabii se pare că au fost cel mai indecis grup, ei făcând trecerea de la un mediu la altul de nu mai puțin de 17 ori de-a lungul istoriei lor evolutive. La concluzia asta a ajuns o echipă internațională de biologi și paleontologi de la institute și centre universitare din SUA, China, Franța, Australia, Singapore, Taiwan sau Africa de Sud.

În studiul aferent publicat în revista Systematic Biology, specialiștii în cauză susțin că au analizat întregul registru fosil al crabilor, precum și relațiile evolutive la nivel genetic dintre 344 de specii de crabi. Așa au aflat nu doar că acest grup animal a apărut cu vreo 45 de milioane de ani mai devreme decât se credea, mai exact pe la mijlocul Triasicului, acum aproape 200 de milioane de ani, ci au descoperit și multiplele lor adaptări și readaptări la diferite medii.

O altă noutate prezentată de studiul amintit este că anumite specii, separate nu doar de distanțe uriașe, ci și de medii complet diferite, au dezvoltat trăsături similare, într-un proces numit evoluție convergentă.

De fapt, susțin specialiștii, abilitatea acestui grup animal de a se adapta rapid la medii diferite arată tocmai capacitatea lor superioară a evolua și de a se adapta. Asta pentru că nicio nișă ecologică nu rămâne neschimbată. Iar de la Darwin citire, supraviețuiesc cei care sunt capabili să se adapteze mai bine. Restul mor, pur și simplu. În situația asta, crabii au fost mereu niște supraviețuitori.

China vrea să revoluționeze explorarea asteroizilor

Faptul că asteroizii sunt o sursă uriașă de minerale și metale rare este un fapt cunoscut. De asta, în ultimii ani, s-a vorbit tot mai des despre mineritul și colectarea resurselor de pe asteroizi. Există însă o problemă. Una din multe altele, atunci când vorbim despre astfel de operațiuni. Mai exact, cum să duci un rover sau o sondă pe suprafața unui asteroid prin ceea ce se numește „o aterizare ușoară”.

Până acum, toate misiunile care au avut în vedere trimiterea unor dispozitive pe suprafața asteroizilor au implicat „aterizări dure”. În plus, dispozitivele de cercetare aveau dimensiuni extrem de reduse, tocmai din cauza unor astfel de impedimente.

Și asta pentru că asteroizii nu au un câmp gravitațional uniform. El diferă în funcție de densitatea, de masa, de forma sau de viteza de rotație a unui astfel de corp ceresc. Apoi, chiar și o forță gravitațională minusculă poate afecta modul în care un obiect artificial poate ajunge pe suprafața asteroidului.

În studiul pe care l-au publicat în revista Aerospace Science and Technology, specialiștii din China susțin că o aterizare ușoară, una care să nu ducă la riscul distrugerii sondei sau a aparaturii, poate fi atinsă. Pentru asta, susțin ei, pot fi folosite cele mai noi descoperiri în domeniul inteligenței artificiale.

Practic, cu ajutorul tehnologiei de la bordul sondei, IA poate transforma virtual asteroidul într-un poliedru, apoi poate calcula rapid forța gravitațională de pe fiecare parte a acestuia. Astfel, sonda poate fi direcționată către partea optimă pe care poate ajunge în siguranță.

Trebuie spus însă că totul se află acum doar la nivel teoretic. Nu au fost create simulări computerizate, și cu atât mai puțin vreun test real. Chiar și astfel, ideea este una de luat în seamă. Mai ales acum, la începutul unei curse care are în prim plan uriașele resurse ale asteroizilor.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro