Sari direct la conținut

Science Report: O reducere dramatică a populației globale ar fi inevitabilă ● China oferă date în premieră despre Lună ● Sunteți cu doi pași mai aproape de regenerarea dinților

HotNews.ro
criza populației, Foto: Taidgh Barron / Zuma Press / Profimedia Images
criza populației, Foto: Taidgh Barron / Zuma Press / Profimedia Images

O reducere dramatică a populației globale ar fi inevitabilă ● China oferă date în premieră despre Lună ● Sunteți cu doi pași mai aproape de regenerarea dinților

O reducere dramatică a populației globale ar fi inevitabilă

Avertismentul vine din partea unui specialist din cadrul Universității din Columbia Britanică, William Reese, care, într-un studiu publicat în revista World, susține că populația globală se află într-un punct critic. Unul în care se va confrunta cu un declin dramatic. Și asta până la finalul secolului.

Informația nu este una nouă. În fapt, de prin anii `40 ai secolului trecut se discută despre posibilitatea asta. Ba chiar și autorul studiului face trimitere la niște experimente efectuate la jumătatea secolului al XX-lea de un etolog american, John Calhoun, experimente pe care le-am detaliat și noi recent.

Pe scurt, Calhoun a creat o colonie „ideală” pentru șoareci, cu hrană, apă și o atentă îngrijire medicală. Singurul lucru pe care nu l-au avut la dispoziție șoarecii, pe măsură ce numărul indivizilor creștea gradual, a fost spațiul. Într-un timp relativ scurt, mai puțin de doi ani, absolut toți indivizii au ajuns la alienare și, ulterior, la dispariție.

Teste ulterioare, efectuate pe alte specii animale, au dus la același rezultat. Iar Reese spune că asta se va întâmpla și cu omenirea, chiar dacă nu vorbește de o dispariție, ci doar de o reducere substanțială a numărului de indivizi la nivel global.

Reese susține că semnele sunt deja vizibile ale stresului provocat de suprapopulare: efectele încălzirii globale, reducerea semnificativă a resurselor, inclusiv a celor de hrană și de apă. De asemenea, cercetătorul nord-american susține că asistăm la o dereglare a ciclurilor naturale ale Terrei.

Iar toate astea vor duce, în opinia sa, la o „corectare” a populației globale. O reducere semnificativă care se va produce fie în urma unor războaie pentru resurse, fie în urma foametei, a unei pandemii globale sau a altor cauze de acest gen.

Singura parte bună în tot scenariul ăsta este că noi, oamenii, și asta o subliniază și Reese, avem un creier mult mai dezvoltat decât rozătoarele. Asta înseamnă că, și dacă nu acționăm pentru a preveni scenariul său, tot vom supraviețui. Mult mai puțini, dar specia umană va continua. Asta, evident, până în fața unui alt scenariu pe care omenirea nu îl mai poate controla.

China oferă date în premieră despre Lună

În caz că nu știați asta, China are cel mai longeviv (și încă funcțional) rover de pe Lună. Numele său este Yutu-2, a fost transportat pe partea întunecată a Lunii cu ajutorul sondei Chang`E-4, și a ajuns cu bine la destinație în data de 3 ianuarie 2019.

De atunci, Yutu-2 a tot colectat și transmis informații despre compoziția Lunii și, implicit, despre istoria sa geologică. Cu ocazia asta, cercetători de la Academia de Științe din China, de la mai multe universități de acolo, dar și din Occident, au analizat datele transmise prin intermediul undelor radio.

Așa s-a putut realiza o hartă a unei suprafețe de pe partea întunecată a Lunii, una aflată la circa 300 de metri adâncime. O performanță pe care nimeni nu a mai reușit-o până acum. Specialiștii au putut astfel identifica mai multe straturi formate fie din rocă, fie din praf sau sol. Au fost descoperite inclusiv urmele unui crater străvechi, care a fost acoperit de-a lungul timpului.

Ce este cu adevărat interesant este că au fost identificate straturi de roci bazaltice, dovezi certe ale unui trecut vulcanic al Lunii. Descoperirea roverului Yutu-2 confirmă ipotezele mai vechi care susțineau că Luna a fost activă geologic, până acum circa 1 miliard de ani. De fapt, Yutu-2 a demonstrat, prin analiza grosimii straturilor bazaltice, că erupțiile vulcanice au fost din ce mai mai puțin puternice odată cu trecerea timpului.

Acum circa 1 miliard de ani ele s-au oprit cu totul, iar de atunci Luna este considerată moartă din punct de vedere geologic. Partea și mai bună este că Yutu-2 încă transmite mesaje, așa că noutăți pot apărea oricând.

Sunteți cu doi pași mai aproape de regenerarea dinților

Iată o informație care, cu siguranță, vă privește direct! Iar dacă nu vă privește acum, aproape cert vă va interesa pe măsură ce avansați în vârstă. Este vorba despre tot mai vehiculata idee a posibilității regenerării dinților.

Știm toți că dinții îi schimbă, natural, o singură dată în viață, atunci când trecem de la dentiția de lapte la cea adultă. O situație pe cale să se schimbe în următorii ani căci, grație a două abordări diferite, pacienții care își pierd dinții se vor putea bucura de regenerarea lor.

O primă abordare vine de la Universitatea din Washington, care a anunțat recent că a reușit să creeze ameloblaste în condiții de laborator. Să vă explic ce înseamnă asta! Ameloblastele sunt celule specializare care ajută la formarea smalțului dinților. Odată ce dentiția este complet formată, aceste celule dispar, lăsând individul fără nicio posibilitate de a mai regenera smalțul distrus.

Folosind celule stem, specialiștii de la Washington au reușit să le transforme în ameloblaste, ceea ce reprezintă un pas important în repararea dinților afectați sau chiar regenerarea celor pierduți.

O altă abordare este cea a oamenilor de știință de la Universitatea din Kyoto. Aceștia au identificat o proteină (USAG-1) care oprea creșterea dinților la șoareci. După ce au blocat gena responsabilă de producerea proteinei respective, șoarecii și-au putut regenera dinții pierduți.

Japonezii au anunțat că vor începe testele clinice pe oameni în anul 2024. Iar dacă totul merge bine, un tratament de acest fel va fi disponibil până la finalul deceniului, respectiv prin 2030.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro