Science Report: Omenirea va primi mâine un mesaj de pe Marte. Lungul drum către moarte al unei specii emblematice din trecut. Marsupialele au un avantaj evolutiv față de toate celelalte mamifere

​​Omenirea va primi mâine un mesaj de pe Marte ● Lungul drum către moarte al unei specii emblematice din trecut ● Marsupialele au un avantaj evolutiv față de toate celelalte mamifere

Omenirea va primi mâine un mesaj de pe Marte

Mâine, la ora 22:00, ora României, Terra va primi un mesaj similar cu ceea ce ar putea fi un meaj de la o civilizație extraterestră. Nu vă agitați, vă spunem din start că încă nu am intrat în contact cu nicio entitate inteligentă de pe vreo altă planetă. Dar trebuie să fim pregătiți pentru asta. Cel puțin așa vede lucrurile Agenția Spațială Europeană.

Mai exact, la ora amintită, un mesaj radio va fi transmis de ExoMars Trace Gas Orbiter (TGO), un modul creat de către ESA și Roscomos, și care a fost lansat încă din anul 2016. De acolo, de pe orbita planetei Marte, mesajul va ajunge pe Terra în circa 16 minute, acolo unde va putea fi perceput de observatoarele astronomice.

Ideea este că mesajul va fi codat, iar angajații observatoarelor, dar și voluntarii din publicul larg, sunt invitați să îl descifreze. Practic, ESA simulează situația în care omenirea se va confrunta cu un astfel de scenariu, acela al primirii unui mesaj extraterestru.

Toate detaliile de la transmiterea mesajului și până la receptarea sa pe Terra, precum și modul în care a fost descifrat (dacă a fost descifrat) mesajul le puteți urmări aici.

Lungul drum către moarte al unei specii emblematice din trecut

Denumirea de gorgonopside poate că nu spune multe pentru cei care nu au mai întâlnit termenul. În realitate, acest grup animal domina ecosistemele Terrei cu mult înainte de apariția dinozaurilor. Gorgonopsidele erau cei mai mari prădători ai finalului Paleozoicului și vârful lanțului trofic într-o lume în care predominau animale cu trăsături comune mamifero-reptiliene.

Lumea acestor animale a dispărut complet acum 252 de milioane de ani, atunci când a început cea mai mare extincție a vieții cunoscută vreodată. 9 din 10 specii animale au dispărut atunci ca urmare a unui efect de domino catastrofal generat de erupția unui supervulcan siberian. Și aici ne întoarcem la gorgonopside și la cele mai mari exemplare care au trăit vreodată.

Acestea aparțineau speciei Inostrancevia, specie ai cărei reprezentanți ajungeau adesea la 3-4 metri lungime. Erau animale asemănătoare felinelor cu colți pumnal, însă trăsăturile lor păstrau încă forme reptiliene. Iar specia a fost descoperită exclusiv pe teritoriul Siberiei, de aici și convingerea că Inostrancevia, specie care prolifera exact lângă epicentrul supervulcanului, ar fi fost printre primele victime.

O descoperire recentă din Africa de Sud, publicată deunăzi în Current Biology, ne arată însă un fapt la care puțini s-ar fi așteptat. Anume, resturi fosile de Inostrancevia la peste 12.000 de kilometri față de locul în care ar fi trebuit să existe.

Autorii studiului susțin că un grup de animale din specia amintită ar fi întreprins o călătorie epică, de la un capăt la altul al supercontinentului Pangeea, pentru a scăpa de pericolul din nord. Trebuie reținut și faptul că întregul proces de extincție a durat peste un milion de ani, nu s-a produs în decurs de câteva zile.

Astfel, câțiva reprezentanți ai speciei Inostrancevia ar fi ajuns într-un mediu complet nou în care, din motive neelucidate încă, marii prădători dispăruseră deja înainte de erupția supervulcanului siberian. Era, practic, mediul perfect pentru un prădător de top. Însă nici aici nu au rezistat.

Inostrancevia a dispărut la finalul Epocii Vieții Vechi (Paleozoicul), la fel ca toate mai toate viețuitoarele de atunci. Practic, drumul lor epic de-a lungul Pangeei nu a făcut altceva decât să amâne un sfârșit care era, de altfel, inevitabil.

Marsupialele au un avantaj evolutiv față de toate celelalte mamifere

Toate mamiferele care trăiesc astăzi sunt grupate în trei categori: monetreme, marsupiale și placentare. Și, evident, după cum o spune și denumirea, toate se diferențiază prin metoda de reproducere. De fapt, plecând de la metoda asta, cercetătorii credeau că pot urmări traseul lor evolutiv, de la formele primitive (monotreme), la cele mai dezvoltate (placentarele), marsupialele fiind o formă de tranziție.

Lucrurile nu stau chiar așa, ne arată o echipă de cercetători din SUA, Marea Britanie și Franța, într-un studiu publicat în revista Current Biology. În realitate, marsupialele ar fi cele mai avansate mamifere, ele profitând la un moment de dat de un avantaj pe care alte mamifere nu l-au avut.

Datele de care dispunem în prezent ne indică faptul că strămoșul comun al mamiferelor de azi a trăit acum circa 180 de milioane de ani și, asemenea monotremelor, se înmulțea prin ouă. Acest grup animal s-ar fi scindat acum 160 de milioane de ani în monotreme și marsupiale. Cel puțin așa spunea. Apoi, marsupialele ar fi evoluat în mamifere placentare, diferența fiind făcută, în special, de perioada de gestație și de dezvoltare a embrionului.

Dacă marsupialele, spre exemplu, au o perioadă de gestație de circa o lună și dau naștere unui embrion de mărimea unei boabe de fasole, la mamiferele placentare gestația poate dura și 22 de luni, iar puiul este complet dezvoltat la naștere. Astfel, marsupialele au fost considerate ca fiind o etapă de tranziție în evoluția mamiferelor.

Se pare că toată concepția asta a fost greșită. Chiar dacă în acest moment nu avem o explicație clară pentru acești pași evolutivi, o variantă ar fi aceea că sistemul reproductiv al marsupialelor le permite acestora o rată de supraviețuire superioară celei a placentarelor. Spre exemplu, în cazul lipsei resurselor, o femelă gestantă placentară poate muri împreună cu puiul. Nu același lucru se poate întâmpla în cazul marsupialelor, care pot abandona puii atunci când resursele sunt insuficiente.

Se pare că acesta a și fost avantajul evolutiv care le-a permis mamiferelor marsupiale să ajungă din America de Nord până în Australia, via Antarctica, încă de acum 80 de milioane de ani. Un drum pe care multe mamifere placentare nu l-au putut efectua.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro