Sari direct la conținut

Science Report: Planeta vulcanianului Spock nici măcar nu e o planetă. Ce a apărut mai întâi, Soarele sau apa? Cea mai veche crimă din lume, identificată în Franța. Oare?

HotNews.ro
planeta Vulcan, Foto: SCIENCE PHOTO LIBRARY / Sciencephoto / Profimedia
planeta Vulcan, Foto: SCIENCE PHOTO LIBRARY / Sciencephoto / Profimedia

​​Planeta vulcanianului Spock nici măcar nu e o planetă ● Ce a apărut mai întâi, Soarele sau apa? ● Cea mai veche crimă din lume, identificată în Franța. Oare?

Planeta vulcanianului Spock nici măcar nu e o planetă

Dacă vorbim despre faimosul personaj Spock din seria Star Trek și, implicit, despre planeta sa numită Vulcan, mai toată lumea s-ar gândi că este vorba despre o lume fictivă, creată special pentru acel univers SF. Nu e chiar așa.

Creatorii seriei originale Star Trek au menționat că planeta Vulcan orbitează o stea numită 40 Eridani A.

Iar steaua asta chiar există, și se află undeva la circa 16,3 ani lumină de Soarele nostru. În anul 2018, a fost descoperită o planetă solidă care orbiteză steaua cu pricina. Iar ăsta a fost un motiv suficient ca fanii francizei Star Trek să ceară ca numele ei să devină, în mod oficial, Vulcan.

Nu s-a numit astfel, ci 40 Eri b, spre dezamăgirea celor mai mulți. Iar cum o veste rea nu vine niciodată singură, planeta aia nici măcar nu există. A fost o eroare de calcul, una pe care specialiștii au corectat-o după trei ani.

Se pare că astronomii au fost duși în eroare (se mai întâmplă) de ceea ce părea a fi o distorsiune a spectrului luminos al stelei, creată de gravitației unei planete.

E adevărat că suspiciuni au existat de la bun început. Însă de abia acum s-a putut concluziona, după analize mai detaliate, că, în realitate, era vorba despre activitatea de la suprafața stelei 40 Eridani A, nicidecum de gravitația altui corp ceresc.

N-a fost să fie de data asta. Dar, dacă ați urmărit seria Star Trek, știți că vulcanienii (primii noștri aliați extratereștri) ne-au găsit pe noi, nu noi pe ei. Deci trebuie să mai avem răbdare.

Ce a apărut mai întâi, Soarele sau apa?

Pe principiul originii oului și al găinei, o echipă internațională de astrofizicieni din SUA, Olanda, Japonia, Taiwan și Suedia, a semnat recent un articol în revista Nature prin care ne anunță că au aflat, în sfârșit, răspunsul la întrebarea legată de apariția apei. Mai exact, a apărut ea înaintea Soarelui sau nu?

Studiind o proto-stea din constelația Orion, V883 Orionis pe numele ei, cercetătorii citați au putut observa în discul circumstelar dovezi ale existenței apei. Mai exact, din ce explică ei, au urmărit acele dovezi ale tranziției apei de la starea solidă (gheață) la cea gazoasă, urme pe care astronomii le pot detecta.

În cazul de față, norul de apă în stare gazoasă era la o distanță suficient de mare de V388 Orionis pentru a putea fi observat. Comparând compoziția apei de acolo cu ajutorul sistemului de telescoape ALMA din Chile (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array), și comparând-o apoi cu aceea din comete și sisteme protoplanetare, specialiștii au putut detecta faptul că ea este aceeași, iar apa are aceeași concentrație de hidrogen și deuteriu. Practic, rămâne relativ neschimbată în toate etapele formării unui sistem solar.

Și, cu ocazia asta, putem spune că am aflat și răspunsul la întrebarea de mai sus. Mai exact, apa a apărut prima.

Cea mai veche crimă din lume, identificată în Franța. Oare?

Situl arheologic francez de la Cro-Magnon, faimos pentru că a dat numele strămoșilor noștri din specia Homo sapiens, nu și-ar fi spus încă toate secretele. Și asta deși lucrările de excavare a materialului arheologic de acolo au început încă din anul 1868, la inițiativa marelui geolog francez, Louis Lartet.

Mai nou, se pare că o echipă de cercetători francezi și belgieni a identificat pe unul dintre craniile descoperite acum mai bine de 150 de ani urme ale unui traumatism provocat de un obiect contondent. Cel mai probabil, a fost vorba de un topor de piatră, spun cercetătorii amintiți.

Problema este destul de delicată. Asta pentru că fosila cu pricina (numită Cro-Magnon 2) a fost lipită de-a lungul timpului, iar asta face ca procesul de identificare a rănii să fie cu atât mai dificil. Analizele realizate cu ajutorul unui tomograf susțin, în opinia autorilor studiului, ideea unui traumatism cranian. Alții spun că rănile au fost provocate după moarte, posibil chiar în perioada modernă.

Iar asta ne duce cu gândul la un alt caz similar, care a avut în prim plan craniul preistoric descoperit în perioada celui de al II-lea Război Mondial în peștera Cioclovina, din România. Atunci, niște cercetătoare din afară au analizat ce au analizat craniul, și au venit cu aceeași concluzie. Anume că poartă urmele unui traumatism grav, care nu s-a mai vindecat, deci crimă cu premeditare în preistorie.

Fără premeditare, că nu se așteptau la așa ceva, cercetătorii din România le-au arătat fotografii cu craniul respectiv realizate atât la momentul primei sale analize (efectuată de Francisc Rainer și Ion Simionescu), dar și altele realizate în urmă cu doar câteva decenii. Și craniul era întreg, fără traumatismul ăla buclucaș.

De aia, când vedem știri din astea, e bine să suflăm și-n iaurt, mai ales că nici măcar o poză nu au publicat și specialiștii ăia din Franța și Belgia, ca să ne lămurim și noi ce și cum.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro