Sari direct la conținut

Science Report: Sute de monumente și construcții străvechi, găsite într-un loc neașteptat. Ce este caviarul mexican. De ce nu e bine să mâncați noaptea

HotNews.ro
LiDAR, Foto: Marcel Miz | Dreamstime.com
LiDAR, Foto: Marcel Miz | Dreamstime.com

​Sute de monumente și construcții străvechi au fost identificate în unul dintre cele mai neașteptate locuri din nordul Europei ● Ce este caviarul mexican și cum se luptă localnicii ca să păstreze o tradiție pe cale de dispariție ● De ce nu e bine să mâncați noaptea

Sute de monumente și construcții străvechi au fost identificate în unul dintre cele mai neașteptate locuri din nordul Europei

Pădurea Białowieża, care se întinde la granița Poloniei cu Belarusul, este ultima rămășită a pădurilor primordiale care acopereau odinioară mare parte din teritoriul Europei. Cu atât mai neașteptată a fost descoperirea unei echipe de arheologi de la Universitatea Stefan-Wyszyński din Varșovia, care a anunțat că, prin intermediul tehnologiei LiDAR, a reușit să identifice sute de construcții străvechi în acest loc izolat.

Arheologii polonezi au descoperit până în prezent 577 de tumuli funerari, 19 ferme, 17 cimitire, 54 de bordeie și peste 200 de cuptoare. Cele mai multe datează din primele secole de după Hristos, în timp ce altele provin din zorii Evului Mediu, mai precis secolele VII-X d.Hr. În cazul cimitirelor, unele dintre ele sunt mai recente și par să fi fost create în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Tot prin intermediul tehnologiei LiDAR au fost identificate două structuri masive, cu diametrul de 36 de metri, respectiv 17 metri, posibil forturi. Acestea ar fi fost folosite, după primele datări, în perioada secolelor IV-III î.Hr, apoi în secolele VII-X d.Hr.

Chiar dacă se știa că anumite comunități umane au locuit în zone izolate din pădurea Białowieża încă din perioada preistorică, amploarea descoperirilor indică faptul că prezența umană a fost mai importantă decât și-au imaginat istoricii.

Pădurea Białowieża a fost în centrul atenției autorităților poloneze până recent, ca unul dintre zonele preferate de refugiații care încercau să ajungă în Europa, via Belarus. Acum, că nu neapărat situri arheologice au căutat polonezii prin intermediul tehnologiei laser poate fi și asta o posibilitate.

Ce este caviarul mexican și cum se luptă localnicii ca să păstreze o tradiție pe cale de dispariție

În timp ce unii se dau de ceasul morții că o să îi oblige mapamondul să mănânce insecte, alții nu știu cum să facă pentru a le salva pe cele care le mănâncă din moși strămoși. Este și cazul câtorva fermieri mexicani care încearcă să mențină vie o tradiție care datează încă de pe vremea aztecilor sau, poate, chiar de dinaintea lor.

Este vorba despre Axayacatl, o specie locală de insecte acvatice, care își depune ouăle în lacuri, de obicei pe plantele acvatice, asemenea unor ciorchini. Atât insectele sunt comestibile, cât mai ales ouăle lor, care sunt folosite în bucătăria locală de sute sau chiar mii de ani. Ba chiar sunt așa apreciate, încât au primit numele de „caviar mexican”. Problema este că, pe fondul poluării, al perioadelor prelungite de secetă, al urbanizării excesive, habitatul insectelor cu pricina s-a redus drastic. Dacă la asta adăugăm și faptul că tinerele generații de mexicani și-au mai schimbat gusturile de la azteci încoace, toată tradiția culinară de care pomeneam tinde să se ducă pe apa sâmbetei.

Doar fermierii mai vârstnici, care știu ce e bun, se chinuie să mai culeagă ouă din astea și să prepare rețetele tradiționale. Dată fiind raritatea lor, ajung acum să se dea și cu 50 de dolari kilogramul. Oricum, mexicanii care țin la tradiții mai au un dram de speranță. La ce se anunță că va veni, există șanse mari ca tradițiile entomofage să revină în la modă mai devreme decât se așteaptă cineva.

De ce nu e bine să mâncați noaptea

Nu e ca și cum nu se știa deja că mesele târzii sunt asociate adesea cu creșterea în greutate. Studii care să facă o corelație între cauză și efect au tot fost efectuate de-a lungul timpului. Ce nu se știa totuși, cel puțin până acum, este modul în care procesele metabolice, asociate cu mesele târzii, duc la obezitate și alte afecțiuni legate de aceasta.

Un studiu recent, publicat în revista Cell Metabolism, susține însă că a descifrat tot mecanismul care leagă acest obicei nociv de creșterea în greutate. Pentru asta, semnatarii studiului au testat 16 voluntari, toți supraponderali, și au înregistrat valorile metabolice ale acestora în funcție de programul alimentar, de cel de somn și de activități fizice. A reieșit că, în cazul celor care au luat mese târzii, nivelul de leptină, un hormon care reglează apetitul unei persoane, a fost mai scăzut decât în mod normal. Asta se traduce printr-o senzație aproape continuă de foame. De asemenea, arderile interne au fost mai lente, iar adipogeneza, procesul prin care se formează celulele grase din organism, s-a accelerat.

Pe scurt, subiecții care au mâncat târziu nu au mai ajuns la starea de sațietate, iar țesutul adipos a crescut simțitor. Care e soluția? Nu mai mâncați după ora 17:00, spun specialiștii. De asemenea, mai spun să păstrați o fereastră de doar 10 ore pe zi în care să consumați hrană. Faceți asta regulat și o să vedeți ce bine o să vă simțiți! Evident, rămâne și varianta insectelor pomenite anterior, că astea nu conțin așa multe proteine, glucide și lipide. Doar de voi ține să vreți să trăiți mai sănătos.

Sursa foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro