Science Report: Sute de noi petroglife au fost descoperite în Valea Nazca. Ploile de plastic, fenomenul pe care de abia începem să îl înțelegem. Giganți de acum 470 de milioane de ani ies la iveală în Maroc

​Sute de noi petroglife au fost descoperite în Valea Nazca ● Ploile de plastic, fenomenul pe care de abia începem să îl înțelegem ● Giganți de acum 470 de milioane de ani ies la iveală în Maroc

Sute de noi petroglife au fost descoperite în Valea Nazca

În ciuda a zeci de ani de explorări și sute de mii de fotografii aeriene, Valea Nazca din Peru este departe de a-și fi spus secretele. În fapt, estimează specialiștii, nici 5% din ceea ce înseamnă Valea Nazca și petroglifele de acolo nu a fost încă descoperit.

Dovada? Din 2019 și până în prezent, au fost identificate peste 300 de petroglife noi, 168 numai anul acesta. Iar dintre acestea, circa 50 sunt figuri humanoide. Restul arată imagini de păsări, feline, șerpi, balene orca sau figuri geometrice.

În anul 1994, atunci când Valea Nazca a fost declarată monument UNESCO, nu erau descoperite decât vreo 30 de petroglife. În prezent, numărul lor a crescut la 358, iar estimările specialiștilor arată că va crește în continuare.

Faimoasele petroglife peruviene au fost create în perioada anilor 500 î.Hr – 500 d.Hr. dar, în ciuda tuturor studiilor și ipotezelor lansate, istoricii nu au putut oferi o explicație general acceptată cu privire la motivul pentru care au fost realizate. Una dintre cele mai vehiculate ipoteze este cea care vorbește despre o reprezentare a constelațiilor și stelelor cunoscute de oamenii din acele vremuri.

Acum, să sperăm că se nu descoperă mai mult de 6.000 de reprezentări, cam câte stele sunt vizibile într-o noapte senină. Nu de alta, dar trebuie schimbată iar ipoteza.

Ploile de plastic, fenomenul pe care de abia începem să îl înțelegem

Dacă vă întrebați de unde știrile din ultima perioadă, cele prin care se anunță descoperirea unor particule de microplastic în organismul uman sau animal, ba chiar și în laptele matern, iată că o echipă de cercetetători de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, vă oferă răspunsul.

Într-un studiu publicat în revista Environmental Science & Technology, oamenii de știință neo-zeelandezi anunță că până la 5.000 de microparticule de plastic se depun zilnic pe metru pătrat numai în Auckland. Asta înseamnă 74 de tone pe an, echivalentul a circa 3 milioane de sticle de plastic.

De ce astfel de date nu au fost oferite până acum? Ei bine, spun autorii citați, pentru că măsurătorile precedente au luat în calcul particule mai mari de 63 de micrometri. De asta rezultatele arătau un nivel mult mai scăzut în Anglia sau Germania, țări care efectuaseră deja studii de caz.

În realitate, marea majoritate a plasticului este formată din particule de 10-50 de micrometri. Neo-zeelandezii au identificat până acum opt tipuri de plastic, cele mai comune fiind polietilenă (folosită în general la crearea punmgilor din comerț), policarbonații (folosiți cu precădere la obiecte medicale) și polietilena terftalată (cea folosită la peturi și ambalaje pentru mâncare).

Partea cea mai rea în toată ecuația asta este că nimeni nu știe încă să spun ă cât de gravă este poluarea de acest și care sunt efectele ei asupra sănătății oamenilor. Dar că inhalați plastic zi de zi, ei bine, asta chiar e o certitudine.

Giganți de acum 470 de milioane de ani ies la iveală în Maroc

Faptul că Marocul este un veritabil El Dorado pentru paleontologi, în special cei interesați de începuturile vieții complexe din Cambrian și Ordovician, este un fapt cunoscut. Însă descoperirea unui sit care să arate faună și floră complet necunoscute din vremea aia este chiar ceva ieșit din comun.

Acesta este cazul sitului Taichoute, din regiunea Zagora a Marocului. Chiar dacă la doar 80 de kilometri distanță de el era bine cunoscut un alt sit, cel de la Fezouata, sit care oferise o multitudine de fosile pe perioada veche a vieții, cel de la Taichoute este complet diferit.

În fapt, totul este diferit la el. Și forma de sedimentare, dar și flora și fauna prezente acolo. Nu doar că au fost descoperite animale de acum 470 de milioane de ani care încă posedă organele interne, o raritate în domeniu, dar au fost descoperite specii gigant despre care nimeni nu avea cunoștință.

Așa au apărut artropode, strămoși ai creveților și insectelor de azi, care dominau mările de la începutul Ordovicianului și care ajungeau și la doi metri lungime. Mai mult, deși există peste 17.000 de specii de trilobiți identificate până acum, cele de la Taichoute sunt complet necunoscute științei. Ei, asta chiar înseamnă să dai lovitura.

Sursa foto: dreamstime.com