Science Report: Vreți să ieșiți la aer curat? Nu prea mai aveți unde. Delta Nilului ar putea deveni o amintire. Vă era teamă de virusurile care ies la iveală din permafrost? Aveți și de ce

​Vreți să ieșiți la aer curat? Nu prea mai aveți unde ● Delta Nilului ar putea deveni o amintire ● Vă era teamă de virusurile care ies la iveală din permafrost? Aveți și de ce

Vreți să ieșiți la aer curat? Nu prea mai aveți unde

Un studiu dezarmant, realizat de cercetători de la Universitatea Monash din Australia și publicat în revista The Lancet Planetary Health, ne spune că nu prea mai e niciun loc pe planeta asta unde să poți respira aer curat.

Practic, doar 0,001% din populația planetei a mai beneficiat de un nivel redus de poluare a aerului. Iar zonele astea le găseați prin Australia, Noua Zeelanda, America de Sud și Oceania. Dar nu vă faceți bagajele căci poluarea a început să se facă simțită și acolo. Ba în Australia, Noua Zeelandă și Caraibe a crescut simțitor.

Evident, cele mai poluate zone rămân estul Asiei, America de Nord și Europa, zonele cele mai industrializate, deși în cazul ultimelor două s-au înregistrat scăderi ale nivelului de poluare a aerului în ultimii ani.

Conform cercetătorilor, cele mai importante cauze ale poluării aerului sunt reprezentate de arderea combustibililor fosili, emisiile automobilelor, încălzirea cu lemne sau cărbuni, gazele naturale pe care le folosim în bucătărie, incediile de pădure și furtunile de nisip care produc un cocktal toxic de nitrați, carbon, plumb și arsenic, care rămâne în atmosferă.

Lor li se adaugă și microparticulele de plastic care sunt purtate de vânt. Dacă la tot ce au spus până acum specialiștii australieni adăugăm și cifra de 8 milioane de decese cauzate anual numai de factorii menționați, vă faceți o idee cam despre ce au vrut oamenii ăștia să sublinieze în studiul lor.

Delta Nilului ar putea deveni o amintire

Un nivel uriaș de poluare, creșterea nivelului mărilor, eroziunea zonelor costiere, scăderea semnificativă a debitului Nilului pe fondul secetei prelungite și lipsa studiilor care să ia în calcul o mai bună distribuire a apei în sectorul agricol și în cel casnic, toate astea au dus la o situație aproape catastrofală în Delta Nilului.

Studiul din care aflăm toate astea, publicat în revista Earth’s Future, ne mai spune că nivelul de poluare este unul uriaș. Sedimentele aduse de Nil sunt puternic poluate cu metale grele (cadmiu, crom, cupru, plumb sau zinc), în special din cauza lucrărilor agricole.

Iar totul vine cu un cost uriaș atât pentru cele 60 de milioane de persoane care depind de agricultura și de sursa de apă din zonă, dar și pentru milioanele de păsări și alte animale pentru care Delta Nilului era un refugiu.

Situația este ireversibilă din acest punct de vedere, subliniază autorii studiului. Cel mult, se pot lua măsuri urgente pentru a reduce nivelul poluării viitoare. Ca și cum nu era de ajuns, seceta prelungită a dus la o criză acută a apei, iar autoritățile egiptene au o dilemă uriașă dacă să ofere aceeași cantitate de apă pentru lucrări agricole (și să crească nivelul poluării), sau să reducă nivelul irigațiilor (cu implicațiile de rigoare) și să păstreze cât de cât calitatea apei.

Practic, civilizația care a înflorit timp de 7.000 de ani pe malul Nilului tocmai a ajuns într-o situație fără întoarcere.

Vă era teamă de virusurile care ies la iveală din permafrost? Aveți și de ce

Asta ne-o spune o echipă de microbiologi ai cărei membri vin de la institute de cercetare din Germania, Franța, Suedia și Rusia. Studiul lor, publicat în revista Viruses, ne anunță că nu ar trebui să stăm chiar așa liniștiți, gândindu-ne că riscurile readucerii la viață a unor virusuri de acum zeci de mii sau chiar sute de mii de ani ar fi unele foarte reduse.

Cercetători din cadrul Institutului Melnikov din Iakutsk au reușit să izoleze 13 noi virusuri din șapte mostre de permafrost siberian. Iar ceea ce este interesant este că virusurile amintite au putut infecta organisme unicelulare, de tipul amoebelor. Absolut toate au făcut așa ceva în teste de laborator. Iar asta, în opinia specialiștilor, ar trebui să tragă un semnal de alarmă.

Nu știe nimeni în momentul de față dacă și cum pot infecta astfel de virusuri gazde umane. E cert însă că sistemul nostru imunitar s-a dezvoltat în funcție de ceea ce a întâlnit în mediul înconjurător. Iar în fața unor virusuri vechi de zeci de mii de ani, noi nu mai avem imunitate. În fine, asta nu e ceva ce nu știam și noi.

Mai grav ar fi ca din permafrost să iasă la lumină bacterii străvechi, susțin cercetătorii citați. Așa ceva se bănuiește că a dus la apariția epidemiei de antrax din 2016, care a ucis mii de reni și a infectat zeci de persoane în nord-vestul Siberiei.

Ce nu ni se spune, și ceea ce era important de subliniat, este ce am putea face în caz de pericol. Cel mai probabil, va trebui să ne bazăm pe studiile din prezent, care au loc chiar în acest moment, pentru a identifica astfel de amenințări și de a afla cum să le contracarăm.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro