Sidex: cum am ramas si vinduti, si cu banii luati

Suma infima pe care statul roman a luat-o pe Sidex, in 2001, a fost data inapoi indianului care a cumparat combinatul de la Galati. Ceea ce, pe scurt, inseamna ca Sidex-ul s-a dat moca. De fapt, pe larg, inseamna nu numai ca s-a dat moca, ci chiar ca statul roman a dat si bani ca sa-l vinda.

Mai precis, Romania a dat vreo doua miliarde de dolari pentru ca indienii sa ne ia Sidex-ul cu capusele lui cu tot. Cele doua miliarde inseamna datorii sterse, compensari de tot felul si ajutoare de stat. De ce si mai ales cine a facut toate astea, mai jos.

Guvernul ne da comunicate si ne ia banii

Pe 21 martie anul curent, Guvernul Tariceanu I mandata AVAS sa plateasca catre Mittal Steel Galati suma de 24 de milioane de dolari. Plata urmeaza sa se faca timp de zece luni, in sume egale.

Conform comunicatului de presa remis de Guvern acum trei saptamini, ar trebui sa spunem si saru’ mina ca platim numai atit inapoi lu’ Mittal, ca puteam sa platim de vreo cinci ori mai mult, adica peste 120 de milioane de coco.

Asa cum reiese din acelasi comunicat de presa al Guv Tari I, suma de 120 de milioane de dolari e compusa din: aproape 50 de milioane rezultate dintr-un litigiu international pierdut de statul roman si restul de 70 de milioane de coco insemnind datorii gasite de o internationala de audit (PricewaterhouseCoopers) ca fiind in plus fata de cele prezentate de AVAS indienilor la momentul privatizarii.

Or, in altruismul lui demn de Lantul amintirilor, indianul ne ia numai 24 de milioane de coco, si aia in rate.

Cum i-au curs indianului Balli dupa Sidex

Sa le luam pe rind pe datoriile astea ametitoare. {i sa incepem cu aia de 50 de milioane de dolari. Datoria asta provine dintr-o intelegere incheiata intre Sidex si Sidex International, in 1997. Sidex este combinatul nostru de la Galati, iar Sidex International este o societate comerciala in care actionari sint Sidex si casa de comert Balli, cu sediul la Londra.

Sidex-ul nostru stramosesc s-a aliat cu Balli in 1997 ca sa faca rost de bani pentru productia de otel. Conform documentelor, Balli a facut rost de bani si de comenzi pentru Sidex, dar Sidex, cica, s-a facut ca a uitat sa dea otelul catre Balli. Astfel s-a ajuns ca Sidex sa-i datoreze lui Sidex International aproape 50 de milioane de dolari.

|n momentul in care a cumparat Sidex, indianul de la Mittal s-a angajat sa-i plateasca statului roman ceva peste 70 de milioane de dolari pe combinat. Dar numai vreo 25 de milioane cash, la inceput, urmind sa plateasca restul de aproape 50 si ceva de milioane numai daca Sidex (devenita Mittal Steel Galati) ar fi cistigat litigiul cu Sidex International.

Ceea ce nu s-a intimplat, dupa cum ziceam la inceput, asa ca Mittal nu mai da cele 50 de milioane lu’ Romania, ba mai si primeste inapoi 24 de milioane de coco, adica exact cacatul ala de suma pe care l-a dat. De aia ziceam ca am dat Sidex-ul moca.

Ce trebuia sa investeasca Mittal

La vremea megaminariei privatizarii Sidex, Academia Catavencu a fost singura publicatie din Romanica ce a dezvaluit smenul lui Muse.

Aproape doi ani mai tirziu, iata ce scria Liviu Mihaiu, trecind in revista spagile platite de stat pentru integrarea in NATO: „Asa-numitul puppy of Bush, Tony este un laburist adevarat, fiind foarte sensibil la integrarea indienilor in Londra si chiar in lume. Urecheatul din Downing Street 10 mai are o calitate foarte mare: este in Internationala Socialista.

Scandalul din presa si opozitia engleza a fost atit de puternic, incit suflul a aruncat si presei romanesti niste resturi cu care guvernul si-a impachetat salamul cu soia dracu’ de privatizare. Favorizarea de catre Blair a unei intreprinderi nebritanice ca ISPAT-ul, cu consecinte in conturile partidului laburist, a avut insa repercusiuni financiare mult mai cumplite la Bucuresti.

Mult trimbitata privatizare a Sidex-ului a avut o nota de plata pe care, datorita spagofiliei, incompetentei si nepasarii, astazi nu o mai invoca nimeni: conform contractului, indienii trebuia sa plateasca 77 de milioane USD (avans 25 de milioane si mai apoi 52 de milioane); dupa 15 luni sa investeasca 500 de milioane in tehnologie, inca 125 de milioane in protectia mediului si sa aduca aport circulant de 100 de milioane“.

Ce trebuie sa platim dupa investitia lui Mitta

Asta era doar daca priveai tepalaul dintr-o parte. Daca te mutai si in cealalta, iata ce vedeai (citam din nou din Liviu Mihaiu, la acelasi moment de bilant si rodnice impliniri din 2004): „|n schimb, prostul de Stat trebuia sa preia datorii de 1,3 miliarde USD. Cam asa suna factura oficiala.

|n realitate, ISPAT-ul a avut pina astazi mai degraba un statut de observator-colector, strigindu-si profitul in acest an ca fiind al treilea din tara: mai intii a pus deoparte primele 25 de milioane USD, iar pentru cele 52 de milioane ministrul Musetescu (care, vorba lui, si-a riscat libertatea pentru banii partidului si ai sefilor sai) a incheiat un addendum ascuns, prin care se obliga sa nu

incaseze suma pina ce nu se va finaliza procesul dintre Sidex si Balli (marea capusa de pe vremuri care facea ceasuri de peste 2.000 USD cadouri la presa), in care se disputa cam aceeasi suma (pentru ca Sidex sa cistige acest proces ar fi trebuit sa denunte faptul ca Balli cumparase cu 140.000 USD, in Elvetia, partea afectiva a deciziilor fostului director al Sidex, Dumitru Nicolae; dar, cum

Nicolae era si este primar PSD in Galati, guvernul a ales sa piarda si procesul, si cele 52 de milioane USD decit sa-si denunte colegul pentru un maruntis de 140.000 de banali dolari). Cit despre investitiile facute de indieni, va rugam sa intrebati pestii morti care trec intimplator pe Dunare in portiunea Galati-Tulcea.

Ca sa n-o mai lungim cu explicatii ospataresti, eu zic sa va facem nota, ca tot o s-o platiti, indiferent cine cistiga alegerile: 1,3 miliarde USD + 700 milioane USD = 2 miliarde USD“.

Operatiunea a fost condusa de un ofiter de Securitate

Evident, viitorul (in care sintem noi acum) l-a confirmat pe Mihaiu. De aceea, el s-a intors.

Cu inca un text (pe care puteti sa-l cititi intre ghilimelele de mai jos): „Sidex-ul a fost ceea ce niste baieti destepti si politicianisti ai serviciilor secrete ar numi «operatiunea perfecta», mai ales cind in fruntea acestei operatiuni a stat un ofiter de Securitate pe zona araba inainte de ’89, O.M., fost mahar pe la APAPS, cum se numea pe vremea aceea.

De ce perfecta? Pentru ca a satisfacut si capra occidentala (daca va mai amintiti de scrisoarea lui Tony Blair catre Adrian Nastase premier, facuta in favoarea indianului Mittal, sponsor oficial al partidului laburist, aripa Blair), dar si nevoia de cash a partinicilor din clasa politica ce cu onor ne conduce.

Asadar, in timp ce in vecini combinatele siderurgice de talia Sidex-ului costau miliarde de dolari, al nostru ca bradu’ a costat fix 77 de milioane de dolari, dupa ce s-a tras linia datoriilor.

Din care indienii au achitat doar 25 de milioane, pentru ca procesele «pe care le va fi pierdut combinatul», prinse intr-un addendum secret pe care numai Mittal si seful APAPS l-au cunoscut (nici macar comisia senatoriala de privatizare nu a avut onoarea sa-l vada, ci doar niste avizati).

Cum era de asteptat, diferenta de 52 de milioane de dolari s-a compensat suspect de exact cu ceea ce chipurile au pierdut indienii in procesul cu Balli.

Daca mai punem la socoteala si alte codicile ale ocultului addendum la contractul privatizarii, reiese ca tot noi, cetatenii Romåniei, am mai platit peste 80 de milioane de dolari pentru disponibilizarile de pina la 10.000 de oameni ce ramineau de facut in cinci ani de la privatizare.

Daca faceti o socoteala rapida o sa constatati ca noi, cetatenii, am venit cu niste zeci de milioane de acasa pentru ca indienii sa se-ndure sa ia un combinat care face un profit anual de citeva sute de milioane de euro“.

In spatele aceleiasi operatiuni s-a aflat Casa de Comert Balli

Asta nu e tot. Ba dimpotriva, nu parasiti revista, ca urmeaza lucruri inca si mai interesante, pe care le stie tot Liviu Mihaiu. Ne facem datoria si punem textul lui intre ghilimele.

Deci: „|n luna martie a acestui an, prostul regiunii, Statul romån, a platit catre Mittal Steel (proprietarul combinatului) suma de 24 de milioane de dolari, ca urmare a activarii unei clauze asteptate si ajutate din addendum-ul realizat patrihotic la contractul de privatizare de catre actualul deputat acoperit de PSD, Ovidiu Musetescu (si despre care nici DNA, si nici macar Parchetul

General nu ne mai spun nimic, ca au alte comenzi prioritare). Suspiciunile sint alimentate si de coincidente interesante: Mittal a fost adus in Romånia anilor 2000 la Radu Sårbu de catre Balli.

Dar cea mai tare coincidenta este urmatoarea: cine credeti ca a fost persoana din Ministerul Finantelor care a acceptat sa plateasca aceasta suma si chiar a platit-o? Raspuns: secretarul de stat PD Bogdan Dragoi, nimeni altul decit fiul lui Dan Dragoi, care este {EFUL BALLI ROMANIA! O alta coincidenta: cel mai bun prieten al unui sef PD este nu numai Dragoi, dar si Gheorghe Bebe Ionescu,

fost director general FPS, autorul celebrei facilitati pentru care Sidex a pierdut in instanta internationala litigiul cu Balli. {i, nu-i asa, ei sint liberi, secretari de stat, deputati, ofiteri si protejati de catre DNA din motive, nu-i asa, de «siguranta nationala».

La aceasta lista a posibililor viitori inculpati, dupa ce termenul de prescriere isi intra in drepturi, trebuie adaugat si Ionel Bors, complicele si creierul local din reteaua privatizarii Sidex, fost sef al combinatului Sidex in perioada ’99-2000 si cel mai inalt rang romån din actuala conducere a Sidex-ului indian, bun amic cu senatorul PNL Paul Pacuraru, afacerist local si ministru recent“.

(va urma)